Există o diferență între candidați în materie de viziune și decizii economice? Evident.

Viorica Dăncilă a fost premier din ianuarie 2018 până în noiembrie 2019. Mandatul doamnei Dăncilă nu a început sub cele mai bune auspicii. A fost vorba despre un „pilotaj” fățiș făcut de Liviu Dragnea, când o timorare evidentă a premierului a însoțit primele luni ale mandatului Vioricăi Dăncilă. Nu poate fi o scuză, ci mai degrabă o acuzație la adresa fostului premier.

În ceea ce privește deciziile economice ale prim-ministrului, acestea au fost delegate consilierului Darius Vâlcov și ministrului finanțelor, Eugen Teodorovici. Totul a culminat cu prezența acestora, umăr la umăr, în pragul Crăciunului 2018, atunci când au prezentat Ordonanța 114.

De fapt, Dăncilă în calitate de premier a fost forțată să nu se implice în deciziile economice. A fost ținută departe de hotărârile de tip economic, pe care mai mult le-a girat decât le-a luat. Aventurile economice ale guvernului au fost decise de Vâlcov, dat fiind faptul că Viorica Dăncilă a fost mai degrabă un om de paie și nu unul de decizie. Ceea ce spune mult despre caracterul politic al doamnei Dăncilă.

Ordonanța 114, făcută de Vâlcov, girată de Dăncilă

Ordonanța care a speriat investitorii, cadourile pentru sectorul construcțiilor, programele sociale, fondurile suverane și de investiții, crearea unui pol de putere la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, toate au fost decise de Liviu Dragnea și de Darius Vâlcov.

Viorica Dăncilă a asistat pasivă la aventura economică în care au fost târâte și România, și prim-ministrul. Acest lucru nu este, nicidecum, un merit, ci un mare defect. De fapt, premierul și-a abandonat rolul executiv în mâinile și deciziile unor terți. Câtorva terți.

Dăncilă a fost până pe 26 mai a.c. un „premier de paie”. O demonstrează chiar felul în care se luau deciziile cu caracter economic. Construcția bugetului pe acest an este o altă bună dovadă, în acest sens. Să ne amintim doar că în celebra scenă „Cu cifrele pe masă. Viitorul sună bine”, Viorica Dăncilă nu exista. De fapt, bugetul a fost construit fără știința și fără consimțământul premierului.

După 26 mai a.c., statutul premierului se schimbă. Focus pe partid

După alegerile din 26 mai a.c. și arestarea lui Liviu Dragnea, statutul premierului se modifică. Dar nu în ceea ce privește deciziile economice, ci în schimbările din partid. De altfel, începând cu luna mai 2019, principala preocupare a Vioricăi Dăncilă este de a se concentra asupra partidului, nu asupra guvernării.

În orice caz, guvernul Dăncilă a girat toate excesele bugetare. Creșterea salariilor și a pensiilor, încasarea dividendelor suplimentare de la companiile de stat, numirile de partid în aceste companii cu capital de stat, programele de subvenționare duse până la limita populismului, toate au fost opera guvernului condus de premierul Dăncilă.

Viorica Dăncilă nu a avut nicio reacție în fața degradării deficitului bugetar, a creșterii deficitului de cont curent și a creșterii inflației. Premierul a preferat să vadă doar singura virtute a economiei și anume creșterea. În fața vulnerabilităților a închis ochii. A preferat doar să se laude cu creșterile de pensii și de salarii, în timp ce toate temele sensibile ale economiei au fost trecute cu vederea.

Viziunea economică a lui „să dăm”

În concluzie, premierul Dăncilă nu are nicio viziune economică în afară de cea numită generic „să dăm”. Când politica economică de tip „să dăm” dispare, din motive legate de încetinirea economiei, de recesiune sau de lipsa spațiului fiscal, Viorica Dăncilă rămâne fără instrumente economice și fără idei. Dăncilă poate să ia decizii doar atunci când economia este în expansiune, atunci când scade sau încetinește are o mare problemă. Pentru că politicianul Viorica Dăncilă nu va avea niciodată curajul politic să spună „până aici” și crede că o consolidare fiscală este sinonimă cu austeritatea.  

Dăncilă nu este decât omul momentului. Nimic altceva. Atunci când momentul economic este bun, când există creștere economică, politicieni precum Dăncilă se grăbesc să împartă bani de la buget în stânga și în dreapta. Viziunea de termen mediu și lung îi lipsește cu desăvârșire.

Un proiect al președintelui Iohannis, „România educată”

Președintele Klaus Iohannis, cu atribuții evident restrânse în ceea ce privește domeniul economic, are în schimb o clară viziune liberală. Proiectul președintelui Iohannis, „România normală”, vorbește despre modernizarea economiei, despre trecerea la „noua economie” și despre eficientizarea funcționării administrației.

Klaus Iohannis a dus până la capăt proiectul „România educată”, care a fost lansat public la sfârșitul anului trecut. Documentul, de 100 de pagini, prezintă o viziune pentru sistemul educațional la orizontul anului 2030, marchează problemele din învățământ și propune o serie de soluții.

Ca de obicei însă, în astfel de situații au apărut și opinii critice, fostul ministru Mircea Miclea numindu-l plin de „banalități solemne”, „formulări vagi” și concepte învechite.

Pentru unii, „România educată” este prea puțin pentru un mandat, pentru alții însă, principala preocupare a președintelui a fost să păzească justiția de PSD-ALDE. Fapt care i-a reușit. ■