BEC i-a răspuns, vineri, președintelui CCR Valer Dorneanu, precizând că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum se datoarează unei erori generate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

„Urmare a adresei dumneavoastră vă comunicăm următoarele: «Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum…» consemnat la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare, în opinia noastră, reprezintă, fără îndoială, același număr cu «numărul persoanelor înscrise în listele electoral permanente» prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeași lege.

Înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electoral al secțiilor de votare, și a alegătorilor cuprinși în listele electorale suplimentare, este o eroare generată de formularea ambiguă a textului de la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare (textul care se regăsește pe procesul verbal din secția de votare poate sugera că «lista pentru referendum» este mai mult decât lista electorală permanentă, respectiv, că ar include și numărul alegătorilor care au votat pe lista suplimentară).

Precizăm că, în absența unei atribuții legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condițiile în care legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.

În condițiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, așa cum au fost ele modificate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curții Constituționale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuția sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril și completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.

În opinia noastră, numărul corct car trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secției de votare l-a primit în format tipărit”, arată BEC, în răspunsul către CCR, document obținut de MEDIAFAX.

BEC: Unele diferențe de cifre au fost generat de greșelile unor Birouri Electorale Județene

Biroul Electoral Central mai precizează cu unele diferențe de cifre ale alegătorilor care au răspuns la întrebările la referendum au avut drept cauză greșeala unora dintre Birourile Electorale Județene în înscrierea pe liste, respectiv BEJ Constanța, Neamț și Vâlcea.

„Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central n.r. 72D/14.05.2019, pe care v-o transmitem anexat, în copie, alegătorii care doreau să votez la referendum nu puteau opta între cele două întrebări și, dacă declarau că doresc să voteze la referendum primeau ambele buletin de vot, iar consemnarea faptului că au votat, se făcea pe o singură listă electorală.

Având în vedere faptul că înscrierea la pct. 1 din procesul verbal se făcea prin consemnarea numărului de cetățeni înscriși într-o singură listă electorală permanentă, înscrirea unor cifre diferite pe cele două procese-verbal nu poate reprezenta decât erori de înscriere.

În acest context, reiterăm precizarea făcută și în răspunsul la întrebarea anterioară, că, în lipsa uni chei legale de control între cele două procese-verbale privind rezultatele referendumului, Biroul Electoral Central nu poat cenzura documentele birourilor electorale subsecvente, ci doar centralizează datele, așa cum ele au fost înscrise de acestea.

În ceea ce priveșt diferențele dintre cifrele de la pct. 1 din procesele verbale, precizăm că ele au fost generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale județene, rspectiv Constanța, Neamț și Vâlcea, iar în cele 3 județe, erorile au fost făcute de 4 secții de votare:

– Secția nr. 478 din comuna Mereni, satul Osmancea, județul Constanța (diferență de +4 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 26 din municipiul Piatra-Neamț, județul Neamț, (diferența de +29 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 138 din orașul Călimănețti, județul Vâlcea (diferența de -816 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 323 din comuna Păușești – Măglași, satul Pietrari, județul Vâlcea (diferența d +4 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)

Influența generală la nivelul național est de 779 (mai mult în Intrebarea 2 față de Întrebarea 1)”, se arată în răspunsul BEC către președintele CCR Valer Dorneanu.

Răspunsul BEC vine după ce președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a transmis o solicitare în care a cerut lămuriri referitoare la listele pentru referendumul din 26 mai. Dorneanu a întrebat, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.

CCR va dezbate, pe 27 iunie, dosarul de validare a rezultatelor referendumului pe justiție, inițiat de președintele Klaus Iohannis. Curtea a primit și o contestație prin care este solicitată anularea decretului emis de șeful statului pentru organizarea referendumului din 26 mai.

Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede că: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.

Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.