Bitcoin, o tentație speculativă post-criză

104
LONDON, ENGLAND - DECEMBER 07: A visual representation of the digital Cryptocurrency, Bitcoin alongside US Dollars on December 07, 2017 in London, England. Cryptocurrencies including Bitcoin, Ethereum, and Lightcoin have seen unprecedented growth in 2017, despite remaining extremely volatile. While digital currencies across the board have divided opinion between financial institutions, and now have a market cap of around 175 Billion USD, the crypto sector coninues to grow, as it continues to see wider mainstreem adoption. The price of one Bitcoin passed 15,000 USD across many exchanges today taking it higher than previous all time highs. (Photo by Dan Kitwood/Getty Images)
5 minute de lectură

În anul 2007, în Statele Unite izbucnea criza subprime, care s-a extins rapid către întregul sistem financiar global și a generat o recesiune puternică atât la nivelul țărilor dezvoltate, cât și al celor emergente. Răspunsul standard al băncilor centrale a fost tipărirea de bani atât pentru a reporni creșterea economică, precum și pentru a combate deflația. În aceste condiții, o parte însemnată a publicului și-a pierdut încrederea atât în sistemul financiar, în capacitatea autorităților de a combate criza financiară (și recesiunea instaurată), cât și în rolul de conservare a valorii de monedele naționale (având în vedere tipărirea – prin quantitative easing – a unei cantități nemaiîntâlnite în istorie de către băncile centrale). Astfel, în acea perioadă s-a format mișcarea „occupy”, care a generat proteste de stradă ample, în special în New York și Londra.

În acest context, în anul 2008, pe 12 august, a fost înregistrat domeniul internet bitcoin.org, iar pe 31 octombrie a fost publicat articolul „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System” de Satoshi Nakamoto. Autorul articolului nu a putut fi identificat, numele presupunându-se a fi pseudonimul unei persoane sau al unui grup care a realizat protocolul Bitcoin și a lansat rețeaua. Articolul are ca referințe bibliografice texte publicate între 1956 și 2002; anterior lansării bitcoin fiind realizate câteva încercări de emitere a monedelor virtuale (de exemplu, e-cash, hash-cash și e-gold).

Articolul publicat făcea referire la o monedă electronică și care permite realizarea plăților de la o contrapartidă la alta fără ca banii să treacă printr-o instituție financiară. Soluția propusă era utilizarea unei rețele peer-to-peer. Tranzacțiile realizate erau înlănțuite (chain) printr-un algoritm hash (o soluție de creștere a securității atunci când este transmis un mesaj dedicat unui anumit recipient), utilizând o soluție proof-of-work (o metodă utilizată pentru a evita atacuri de tipul denial of service, prin solicitarea către cel care cere serviciul de realizare a unei acțiuni). Cel mai lung lanț servește atât că dovadă a secvenței de evenimente (tranzacții) pe care le-a observat, cât și ca dovadă că a fost transmis de grupul cu cea mai mare putere de procesare. Atâta timp cât cea mai mare parte a puterii de procesare este controlată de noduri, care nu cooperează să atace rețeaua, acestea vor genera cel mai mare lanț și astfel vor proteja rețeaua contra atacurilor. Rețeaua necesită o structură minimă, mesajele (tranzacțiile) sunt transmise pe baza celui mai bun efort (best effort), iar nodurile pot intra sau ieși din rețea după cum doresc, acceptând cel mai lung lanț proof-of-work ca dovadă a ceea ce s-a întâmplat (tranzacții) atunci când aceste noduri au lipsit din rețea.

În acest mod, rețeaua este descentralizată și are protecție implicită la atacuri informatice. Dacă un nod este atacat, celelalte noduri confirmă tranzacțiile realizate. De asemenea, datorită descentralizării, nu este necesar ca un anumit nod să fie permanent activ (online) pentru ca rețeaua să funcționeze. În plus, acest mod de realizare a tranzacțiilor asigură, în același timp, și confidențialitatea acestora.

Cea mai bună paralelă care poate fi făcută cu acest sistem este bit-torent – un protocol folosit pentru transferul de fișiere peer-to-peer. În cadrul acestui sistem, fișierele sunt stocate descentralizat, iar calea de acces la aceste fișiere se regăsește în protocolul bit-torent. Astfel, rețeaua funcționează și în cazul în care un anumit participant (sau mai mulți) iese din rețea. Datorită structurii descentralizate, practic a fost (și este) imposibil pentru autorități să elimine distribuirea de fișiere (fără plata drepturilor de autor) pe internet.

Rețeaua bitcoin a intrat în funcțiune pe 3 ianuarie 2009, cu Satoshi Nakamoto, care a generat (mine) blocul inițial (cu numărul 0) al bitcoin (genesis block of bitcoin) și a primit 50 de monede bitcoin. În cadrul blocului se află următorul text, care făcea referire la pierderea încrederii în sistemul financiar: „The Times 03  ian. 2009 Cancelarul la un pas de al doilea plan de salvare al băncilor” (The Times 03/Jan/2009 Chancellor on brink of second bailout for banks).

Printre primii suporteri ai bitcoin au fost programatorii, care mai încercaseră emiterea de monede virtuale.

Moneda bitcoin este generată prin mining (proces care necesită putere mare de calcul și presupune rezolvarea unor algoritmi de către „miner”), iar cantitatea de bitcoin este limitată la 21 mil. de unități.

Bitcoin a înregistrat o volatilitate extrem de ridicată, prețul lui variind în funcție de evenimentele care afectau încrederea în această monedă.

Astfel, bitcoin a fost utilizat   ca plată în tranzacții ilegale (ex. trafic de droguri, de materiale interzise),   în operatiuni de spălare de bani,  în transferul de capital din China în exterior (în condițiile în care în China sunt în vigoare restricții la contul de capital).

De asemenea, bursele din Chicago au lansat contracte derivate având ca suport activ bitcoin, iar companiile, fintech carduri prin care se poate plăti cu moneda bitcoin.

Pe baza modelului bitcoin, au apărut peste 2.000 de monede virtuale.

În anul 2017, s-a format un balon speculativ, valoarea maximă a bitcoin ajungând la 19. 783,06 USD. Cinci zile mai târziu, prețul a scăzut cu o treime, ajungând la 13.800 USD. Balonul speculativ s-a spart în 2018, prețul coborând la începutul anului 2019 către 3.500 USD.

În prezent, moneda bitcoin este cotată la peste 5.000 USD, iar capitalizarea pieței de criptomonede se situează la peste 170 mld. USD.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele