După adoptarea controversatei taxe pe activele băncilor, colectată în funcție de nivelul dobânzii stabilite în piața bancară, ROBOR, s-a creat o tensiune între Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României (BNR). Cele două instituții ale Statului Român, continuă ”să comunice” între ele prin declarații de presă. Nimic anormal aici, deoarece Ministerul Finanțelor, după ce a ignorat reglementările care-i impuneau atât consultarea prealabilă cu banca centrală, cât și respectarea independenței acesteia, pare opac în fața argumentelor întregii piețe financiare și insistă să mențină reglementarea. Pe de altă banca centrală are ca misiune și menținerea stabilității financiare, dar măsurile fiscale introduce prin Ordonanța 114, lasă banca centrală fără un instrument essential în politica monetară. În ultimele zile moneda națională a plătit prețul politicilor aventuroase și s-a devalorizat constant față de euro. Ministerul Finanțelor încearcă să arunce vina devalorizării exclusiv în cârca băncii centrale.
Într-un comunicat de presă publicat pe website-ul instituției, în data de 25.01.2019, Ministerul Fianțelor Publice făcea o serie de precizări cu privire la evoluția cursului de schimb. Astfel, instituția arăta că: ”Referitor la evoluția cursului de schimb din ultima perioadă facem următoarele precizări:Contrar informațiilor vehiculate în spațiul public, Banca Națională a României este instituția care trebuie să stabilească și să supravegheze respectarea regimului valutar și să elaboreze politica cursului de schimb, conform art. 2 alin (2) din Legea 312/2004 privind Statutul BNR, nu Guvernul României.
Mai mult decât atât, potrivit art. 9 din același act normativ, pentru aplicarea politicii de curs de schimb BNR stabilește cursurile de schimb pentru operațiunile proprii pe piața valutară și elaborează balanța de plăti şi alte lucrări privind poziția investițională internațională a României.
De altfel, așa cum declara Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu în 2011: “(…) protejăm moneda națională, este produsul nostru, așa cum o bancă comercială îşi apără un produs, noi ne apărăm produsul, această instituție emite leul şi până la adoptarea monedei euro, produsul nostru este de apărat. Nu cred că facem un act de barbarism dacă ne apărăm produsul”.
De aceea, pentru stabilitatea macroeconomică a României este vital ca BNR să-și respecte toate obligațiile legale.
Guvernul își dorește o cooperare loială cu Banca Națională a României, pentru armonizarea politicilor fiscale cu cele monetare, în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri.”.
Reacția BNR nu a întârziat. Într-o ”Declarație de presă cu privire la Comunicatul Ministerului Finanțelor Publice” venită în aceeași zi cu comunicatul MFP, purtătorul de cuvânt al BNR explica faptul că: ”Banca Națională a României este implicată permanent, cu atât mai mult în aceste zile, în elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb, în conjunctura determinată de factori interni și internaționali.
În acest context, BNR își dorește, ca și până acum, “o cooperare loială cu Ministerul Finanțelor Publice pentru armonizarea politicilor fiscale și monetare în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri”.
O asemenea colaborare presupune însă o consultare prealabilă a BNR atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară a băncii centrale și stabilitatea financiară a țării.”.
Analizând însă acest ”război al comunicatelor” prin prisma legii nu putem să nu observăm că, în fapt, Finanțele caută să se spele pe mâini și cere BNR să resolve problema devalorizării cu banii din vistoerie. Astfel, în aceeași citată de MFP Lege 312/2004 privind Statutul BNR, la articolul 3 alin. (2) se precizeaază că ”Orice proiect de act normativ al autorităţilor publice centrale, care priveşte domeniile în care Banca Naţională a României are atribuţii, va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naţionale a României. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.”.
Adică exact contrariul a ceea ce a făcut (sau mai bine zis ce NU a făcut) Ministerul Finanțelor Publice atunci când a adoptat OUG 114/2018, act normativ care a provocat reacțiile investitorilor și speculatorilor de pe piața valutară în sensul slăbirii leului. Un cerc vicios în care singhura soluție este regândirea textului ordonanței și recalibrarea ei de așa manieră încât să nu zăpăcească piața financiară românească.
O maximă populară spune că ”Atunci când doi se bat, al treilea câștigă”, în cazul de față ”terțul”, respectiv mediul de afaceri din România și populația, ”este” cel care pierde (bani, locuri de muncă, oportunități etc.).