Tarifele energetice, seceta și producția agricolă, construcția de infrastructură și, nu în ultimul rând, evoluțiile demografice sunt „bombele cu ceas” care ticăie în economie.
Economia anului 2019 are câteva ancore, o serie de evoluții care pot fi apreciate de specialiști, dar și multe necunoscute care vor veni, în special, din zona de decizie politică. Este adevărat, predictibilitatea nu a fost niciodată „punctul forte” al României, însă ultimii doi ani au adus imprevizibilul la cote foarte înalte.
Câteva evoluții ale anului 2019 se pot anticipa, totuși. O temă importantă este modul în care vor evolua tarifele energetice în anul 2019. În 2018, tarifele energiei electrice și ale gazelor naturale au crescut cu procentaje diferite. Energia electrică a avut trei vârfuri de creștere la intervale aproape egale de timp: la începutul anului, la mijlocul anului și la sfârșit de an. Explicația acestor creșteri este pusă de specialiști pe seama secetei și a implicațiilor acesteia asupra producției de energie electrică.
Mai complicat este că sfârșitul anului 2018 a fost dominat de secetă, fapt care își va pune amprenta pe producția agricolă din anul 2019. Există riscul ca producțiile-record la floarea-soarelui, grâu sau rapiță să nu se mai repete și în 2019. Cu implicațiile de rigoare nu doar asupra producției și producătorilor agricoli, ci și asupra nivelului produsului intern brut.
Pentru 2019, autoritățile române promit construirea a 138 de kilometri de autostrăzi. Dar aceasta nu este decât o anticipare a instituțiilor publice. Experiența de până acum a arătat că realizările efective au fost mult diferite de estimări, iar Asociația Pro Infrastructura atrage atenția că menținerea unui ritm de construire precum cel din anul 2018, 40 de kilometri de autostradă, înseamnă că România va ajunge la o rețea civilizată de autostrăzi în 50 de ani.
În timp ce lucrările de infrastructură trenează, sectorul construcțiilor a fost singurul care s-a confruntat cu scăderi, în ultimii ani. Patronatele din construcții speră ca acordul încheiat cu guvernul să fie aplicat efectiv în anul 2019. Acordul prevede facilități fiscale pentru salariile angajaților din construcții, licențierea companiilor de profil și alte măsuri de impulsionare a domeniului. Patronatele din construcții așteaptă ca înțelegerea parafată cu guvernul să fie legiferată și se tem că anul preelectoral va influența alocările bugetare pentru investițiile publice.
În fine, tema care nu suscită deloc interes în rândul decidenților politici și prea puțin pentru opinia publică este evoluția demografică a României. Este ca o boală care roade încet, dar neîndurător societatea românească. De aproape 30 de ani, România pierde populație. În total, aproximativ 3,6 milioane de oameni, o parte din cauza emigrației, o altă parte din cauza sporului natural negativ, adică din cauza numărului de decese mai mare decât cel al nașterilor. 30 de ani de reducere a populației este mai mult decât un simptom, este o boală acută. De care aproape nimeni nu se îngrijește. Dar care lovește și va lovi în anul 2019 și în viitor piața forței de muncă și sustenabilitatea sistemului public de pensii.