Un semnal care a picat extrem de prost pentru coaliția de guvernământ, după ce la începutul săptămânii trecute, Executivul emisese o Ordonanță de urgență prin care a adus noi modificări unor legi ale justiției de-abia adoptate.

Ordonanța crește vechimea necesară pentru ca procurorii să poată lucra în instituțiile de vârf ale Ministerului Public, de la opt la zece ani.

De asemenea, s-a stabilit amânarea pensionării anticipate a magistraților până în 2020, în loc de 2019. Au fost amânate și o serie de restricții pentru detașarea judecătorilor și a procurorilor în afara sistemului judiciar, până la finalul lui august 2019.

Ordonanța de urgență a fost prezentată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, ca fiind menită tocmai să pună modificările legislative în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform unui raport preliminar publicat de aceasta în luna iulie. În mod curios, ordonanța a venit însă înainte de raportul Comisiei de la Veneția, despre care se știa că urma să fie publicat în câteva zile. 

Dacă guvernul de la București a intenționat să acopere cumva mesajul Comisiei de la Veneția cu câteva modificări de formă , nu a reușit. Amploarea criticilor cuprinse în raportul organismului european, publicat săptămâna trecută, depășește cu mult ceea ce s-a reglementat prin ordonanța emisă de guvern.

Bruxelles-ul va aștepta acum o reacție rapidă și coerentă din partea Bucureștiului, care nu poate însemna altceva decât retragerea amendamentelor vizate de Comisia de la Veneția. De exemplu, organismul a recomandat creșterea rolului CSM și al președintelui în numirea procurorilor-șefi, exact invers față de spiritual noii legislații, care întărește poziția ministrului Justiției. 

La 3 octombrie, când în plenul Parlamentului European a avut loc dezbaterea privitoare la situația din România, la care a participat și premierul Viorica Dăncilă, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a spus foarte clar ce așteaptă din partea guvernului de la București.

„Comisia va trage concluziile adecvate dacă amendamentele la codurile penale, legile justiției și legea conflictelor de interese sunt promulgate fără a ține cont de preocupări. Nu vom ezita să trecem la acțiune, acolo unde va fi necesar, pentru a asigura compatibilitatea cu tratatele. Comisia va utiliza toate mijloacele aflate la dispoziția ei, fie MCV, fie altele. Comisia face apel la România să pună procesul de reformă înapoi pe făgașul normal (…). Reforma legilor justiției a dus la multe îngrijorări. Mulți români sunt îngrijorați că lupta împotriva corupției va slăbi. În ultimul an, legile justiției au fost amendate în Parlament și contestate la CCR. Raportul GRECO a fost extrem de critic în ce privește lupta împotriva corupției. Ce este clar este că Parlamentul României nu a dat semne că răspunde la recomandările primite. Comisia de la Veneția pregătește un aviz, în octombrie”, a spus Timmermans, care a cerut, de asemenea, o investigație pe tema protocoalelor secrete încheiate de mai multe organisme din sfera justiției cu Serviciul Român de Informații.

Vicepreședintele Comisiei a spus foarte clar că ultimele evoluții sunt îngrijorătoare pentru Comisia Europeană și că, pe ansamblu, situația s-a deteriorat, iar România face pași înapoi.

„Nu vom ezita să acționăm. Comisia cere României să facă pași înainte, nu înapoi. Încă nu este prea târziu”, a avertizat vicepreședintele CE.

Recomandările Comisiei de la Veneția, un organism consultativ pentru democrație prin drept al Consiliului Europei, sunt, așa cum le spune și numele, doar niște recomandări, fără caracter obligatoriu. 

Însă raportul este un bun instrument pe care Comisia Europeană îl poate folosi pentru a verifica buna-credință a Bucureștiului. Coaliția de guvernământ are acum două variante: fie se conformează, fie se pregătește pentru o confruntare frontală cu Bruxelles-ul.