Bursa, piață emergentă, condiție pentru adoptarea euro

82
13 minute de lectură

Pentru a intra în zona euro România trebuie să-și consolideze Bursa, deoarece, piață de frontieră fiind, este un bazin atractiv pentru plasamente speculative. O piață frecventată de capitaluri speculative este prea volatilă, adică banii se mișcă rapid și, în retragere, pun presiune pe leu, ceea ce nu este de dorit când moneda se află în anticamera euro.


Piața românească de capital băltește în categoria piețelor de frontieră, mici, riscante, dar frecventabile datorită promisiunilor de obținere a unor profituri. În ciuda riscului și a adâncimii sale reduse, piața de frontieră atrage investitorii speculativi și tocmai prin aceasta ea e mai fragilă, fiind ușor pusă la pământ de fuga capitalurilor. Această mișcare mai vioaie a capitalurilor prezintă un risc și pentru monedele din piețele de frontieră, deoarece atunci când investitorii își lichidează portofoliile, schimbă monedele naționale pe valută forte. Așa poate se explică apariția, în textul documentului oficial de trecere la moneda unică, a unui obiectiv legat de Bursa de Valori de la București, anume ridicarea acesteia la nivelul de piață emergentă. Pentru a se asigura că, atunci când leul ar intra în chingile mecanismului cursului de schimb, etapă obligatorie premergătoare adoptării monedei unice, nu va fi atacat de vreun val speculativ pornit dinspre Bursă.

Din păcate, autoritățile din România nu sunt prea hotărâte ce, dar mai ales când, ar trebui să listeze companii semnificative care să aducă un plus de lichiditate pe piața de capital. Și nici frecventele schimbări legislative și fiscale nu ajută la îmbunătățirea percepției asupra pieței locale de capital.

Anul 2019 ar trebui să marcheze trecerea Bursei de Valori Bucureşti de la stadiul de piaţă de frontieră la stadiul de piaţă emergentă. Obiectivul, cu termen tocmai anul în curs, este înscris în „Planul național de adoptare a monedei euro”, document asumat recent de guvern. Iar realizarea acestui obiectiv ar trebui să se producă prin promovarea de către guvern a „listării de noi companii” și prin „stimularea pieţei obligaţiunilor”.

Actorii responsabili pentru realizarea sa sunt, conform documentului, „instituții guvernamentale implicate și ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), arbitrul pieței de capital. La rândul lor, oficiali de prim rang din guvern și-au asumat și în nume propriu realizarea acestui obiectiv. Anul trecut, în septembrie, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, declara în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni de finanțe că urmărește ambițios acest obiectiv.

„Doresc să subliniez că România îşi menţine un nivel ridicat de ambiţie în privinţa obţinerii statutului de piaţă emergentă de către bursa de la Bucureşti. Obţinerea acestui statut ar aduce României mai mult interes din partea marilor investitori, iar valoarea de piaţă a companiilor listate pe bursă ar creşte substanţial”, afirma Teodorovici.

Nu știe stânga ce face dreapta

Atingerea obiectivului de dobândire a statutului de piaţă de capital emergentă depinde de companiile de evaluare FTSE Russell, agenție din grupul London Stock Exchange şi MSCI, controlată de banca de investiții americană Morgan Stanley. Ca atare ASF, arbitrul pieței, şi Grupul BVB sunt considerate responsabile de realizarea acestui obiectiv.

Unul dintre scopurile pentru care piaţa de capital din România are nevoie să obţină acest statut este diversificarea bazei investitorilor. Numai că, în acest caz, realizarea în timp a obiectivului este una mai laxă, termenul fiind 2019-2020.

FRANKFURT AM MAIN, GERMANY – JANUARY 21: The symbol of the Euro, the currency of the Eurozone, stands illuminated on January 21, 2015 in Frankfurt, Germany. The European Central Bank (ECB) is schedule to meet tomorrow and announce a large-scale bond buying program. The Euro has dropped sharply against the U.S. dollar in recent months. (Photo by Hannelore Foerster/Getty Images)

Textul documentului descrie, cu luciditate, situația actuală, în care listările la bursă sunt „inconsecvente și fragmentate”, iar coordonarea inițiativelor publice este „suboptimală”. „Nu există o strategie clară care să cuprindă toate instituţiile şi iniţiativele statului. Aceste listări, dacă s-ar realiza, ar contribui semnificativ la dezvoltarea pieţei de capital şi la atingerea obiectivului privind dobândirea statutului de piaţă de capital emergentă. Totodată, listările ar avea efecte benefice din perspectiva transparenţei, guvernanţei, accesului la finanţare şi a eficienţei pentru companiile respective şi, implicit, pentru stat”, se arată în document. Este o descriere elegantă, care se referă, discret la eșecul listării Hidroelectrica la Bursă, exercițiu asumat de prin acordul încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Dar listarea gigantului energetic românesc este un vis mai vechi. Spre finalul anului 2007, Varujan Vosganian, pe atunci ministru al finanțelor, promitea: „Hidroelectrica va fi listată în 2008“. În vara lui 2015, după un surprinzător procedeu de insolvență declanșat, providențial, un consorțiu financiar care includea Morgan Stanley (da, grupul financiar care controlează compania de evaluare MSCI, cea care ștampilează statutul pieței) se pregătea să intermedieze listarea Hidroelectrica.

Listarea a cel puțin unei companii de stat de mărimea Hidroelectrica este de altfel una dintre condițiile menționate de analiștii din piață pentru ca ultima dintre cerințele agențiilor de evaluare, aceea a lichidității pieței, să fie îndeplinită, iar Bursa de Valori București să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă.

Guvernul este acum autoritatea responsabilă de realizarea acestui obiectiv (listarea unor companii de stat pe piața de capital), însă termenul preconizat pentru realizarea sa este „înainte de adoptarea monedei euro”, adică nu mai devreme de 2024, după cum ne încunoștința premierul Viorica Dăncilă, la începutul acestui an.

2020, un termen prea optimist?

Simion Tihon, broker în cadrul Prime Transaction, consideră că 2020 ar fi o ţintă realizabilă pentru ca piaţa de capital din România să treacă la statutul de piaţă emergentă: „Ne confruntăm cu veşnica problemă a lichidităţii. Deşi, pe măsură ce trece timpul şi nu vedem un avans semnificativ al lichidităţii, este greu să ne păstrăm optimismul, anul 2020 cred că este o ţintă realizabilă pentru ca piaţa de capital din România să treacă la statutul de piaţă emergentă, atât din perspectiva FTSE, cât şi a MSCI”.

Acest termen este susținut și de o serie de documente guvernamentale. Astfel, în nota de fundamentare ce însoțește Proiectul de hotărâre privind organizarea și funcționarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) – SA, se menționează la beneficiile înființării acestui fond „creșterea lichidității, ca urmare a listării la Bursa de Valori București și la AeRO a companiilor din portofoliul FSDI”. Cum însă organizarea și aducerea în stadiul de funcționare a FSDI ar trebui să ia ceva timp, probabil că abia anul viitor vom putea vedea primele inițiative de listare ale unor companii de stat pe piața de capital românească.

Anul trecut, am asistat la o singură ofertă publică inițială (IPO) la BVB, cea a producătorului de vinuri Purcari, care a mișcat mai mult de 70 de milioane de euro pe piața de capital, însă s-a înregistrat o scădere semnificativă în activitatea pieței primare de capital față de nivelul din 2017, când au fost încheiate 4 IPO-uri, incluzând listarea masivă a Digi Communications. 

„Deși România a înregistrat o creștere economică impresionantă în ultimii câțiva ani, iar PIB/capita exprimat la paritatea puterii de cumpărare a crescut la 60,7% din media UE28, reflectând procesul de convergență economică, piața locală de capital nu a beneficiat în aceeași măsură de pe urma acestei creșteri economice. Autoritățile ar putea accelera dezvoltarea pieței bursiere locale prin repornirea procesului de listare a companiilor de stat, dar și, încă și mai important, prin menținerea unui cadru fiscal și legislativ stabil și predictibil”, explica Sorin Petre, partener în PricewaterhouseCoopers.

Există însă opinii în piață care avansează un termen de trei-cinci ani pentru accederea la statutul de piaţă emergentă, termen care ar corespunde obiectivelor din „Planul național de adoptare a monedei euro”. Astfel, Ovidiu Dumitrescu, director general-adjunct în cadrul societăţii de brokeraj Tradeville, consideră că „pe termen mediu, circa trei-cinci ani, accederea la statutul de piaţă emergentă este o evoluţie naturală pentru piaţa de capital din România. Principalul impediment în acest moment este, în opinia noastră, criteriul lichidităţii generale a pieţei”.

Condițiile trecerii la piață emergentă de capital

Bursa de Valori București îndeplineşte opt din nouă criterii necesare pentru calificarea în rândul piețelor emergente, cea de-a noua condiţie fiind legată de lichiditate, conform clasificărilor agenției de evaluare FTSE Russell. Pentru a-l îndeplini și pe cel de-al nouălea, la BVB ar trebui să existe minimum trei companii care să îndeplinească anumite criterii de mărime, volum al acțiunilor listate şi lichiditate. În plus, lichiditatea medie a pieţei trebuie să fie de peste 15% din capitalizare (calculată ca procent al rulajului pieţei realizat într-un an/capitalizare), în condițiile în care, potrivit lui Adrian Tănase, directorul general al BVB, în prezent, lichiditatea medie a bursei de la București este de circa 12 – 13%.

Din punctul de vedere al celeilalte agenții de evaluare MCSI, pentru ca o piaţă să acceadă în categoria celor emergente ar trebui să existe cel puţin trei companii cu o valoare de piaţă de minimum 1.526 milioane de dolari, un free-float de cel puţin 763 de milioane de dolari, precum şi un indicator ATVR (Annualized Traded Value Ratio) de 15%.

Îndeplinirea criteriilor de mai sus ar permite BVB reclasificarea sa din categoria Pieţelor de Frontieră în categoria Pieţelor Emergente Secundare.

În iunie 2018, MSCI a reevaluat pozitiv BVB în privința a trei criterii: reglementări, flux de informaţii şi trading, fără însă a ne include în categoria pieţelor emergente, criteriul de lichiditate nefiind încă îndeplinit de piața de capital românească.

Efecte în lanț

Reclasificarea BVB ca piață emergentă secundară ar avea ca efecte pozitive un influx mult mai mare de capital din partea fondurilor administrate pasiv (ETF-uri) specializate pe pieţele emergente, cu active de circa 100 de ori mai mari faţă de cele disponibile pentru pieţele de frontieră (inclusiv BVB), dar și investiţii mai mari din partea investitorilor de retail sau din cea a instituţionalilor care investesc activ. Dar mai mult capital disponibil ar determina prețuri mai mari pentru acţiunile locale, mai multe listări de companii, fapt care ar atrage şi mai mulţi investitori şi, deci, şi mai mult capital, intrându-se astfel într-un cerc virtuos care ar transforma piața de capital într-o sursă importantă de finanţare pentru economia României.

„Dacă ne uităm la capitalizarea pieței de capital, se observă faptul că România are o piață bursieră mult sub potențialul economic, cu o pondere a capitalizării bursiere în PIB de doar 16%, în vreme ce Croația, Grecia, Bulgaria, Cehia și Ungaria au o pondere mai mare a capitalizării bursiere raportat la PIB (35% – Croația, 29% – Grecia, 24% – Bulgaria, 20% – Cehia și 19% – Ungaria). Cu alte cuvinte, avem un potențial mare de dezvoltare și un mare pas înainte ar fi includerea BVB pe lista piețelor emergente, față de statutul actual de piață de frontieră. Marele obstacol față de o astfel de promovare îl reprezintă lichiditatea scăzută a pieței de capital local, dar și, din păcate, frecventele schimbări legislative și fiscale, care nu au ajutat la îmbunătățirea percepției asupra pieței locale de capital. Acestea au avut un impact negativ asupra pieței, scăzând valoarea companiilor listate și majorând primele de risc. Pe 19 decembrie 2018, ziua în care s-a anunțat OUG 114, indicele BET a scăzut cu 11,2%, anulând într-o singură zi creșterea acumulată pe parcursul întregului an”, a explicat Ileana Guțu, de la PwC România.

Dar pentru a deveni în mod real o piaţă emergentă, ar fi nevoie şi de puţin noroc, respectiv de un context favorabil sau măcar neutru în pieţele internaţionale, respectiv de un moment în care sentimentele investitorilor să nu fie unele negative pentru piețele emergente și de diminuare a riscurilor de investire pe aceste piețe.

„În acest moment, prețurile companiilor din România sunt semnificativ sub cele ale unor companii similare ca performanțe, dar tranzacționate pe pieţe emergente, iar depășirea stadiului de piață de frontieră ar însemna că s-ar tinde spre o echilibrare a acestor indicatori şi astfel ne putem aştepta la o creştere a preţurilor acţiunilor”, arăta Simion Tihon.

CASETA

„Dacă am reuşi să aducem la bursă un număr de investitori semnificativ mai mare decât cel curent şi dacă s-ar lista încă o companie de anvergura Hidroelectrica, am avea, în opinia mea, şanse mari să fim incluşi în indicii pieţelor emergente. Ne păstrăm optimismul că acest lucru se va petrece, însă este o realizare pentru care atât actorii pieţei, cât şi societatea, în general (de exemplu, guvernul, investitorii care nu s-au alăturat încă fenomenului bursier), trebuie să contribuie. Practic, bursa în România trebuie să devină un fenomen de masă, nu unul de nişă, cum este acum.”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele