Măștile au început să cadă la Chișinău. Partidul Democrat (PD), care se declara o formațiune proeuropeană, ba chiar cu unele abordări proromânești, a anunțat o schimbare fundamentală a orientării politice.

Liderul partidului, oligarhul Vlad Plahotniuc, a anunțat că PD se va defini drept „partid Pro-Moldova” și că, în consecință, va acționa „pentru toți moldovenii”. Ce înseamnă aceasta mai precis? A explicat același Vlad Plahotniuc.

„În 27 de ani de la independență, partidele în R. Moldova s-au creat și s-au dezvoltat pe teme geopolitice, iar oamenilor li s-a indus permanent ideea că problemele țării se rezolvă dacă ești proeuropean, prorus, proamerican, unionist și așa mai departe. A fost creată falsa senzație că de viitorul Moldovei are grijă cineva din exteriorul țării. Toate aceste poziționări arată că, în realitate, politicienii s-au îndepărtat de oameni și de problemele lor, s-au ascuns după tema geopolitică din cauza incapacității de a face acțiuni și de a înregistra rezultate pe intern. (…) Prioritățile pentru viitorul program de guvernare al formațiunii vor fi axate pe moldoveni. Vocile oamenilor simpli vor sta la baza programului nostru politic. Aceste propuneri și sugestii vor fi prezente în viitorul program de guvernare al PD, dar și în activitatea noastră imediat următoare, pentru că vrem să ne asigurăm că îndeplinim cu adevărat voința poporului”, a spus Plahotniuc.

Dar care ar putea fi propunerile venite de jos, de la cetățenii simpli? Tot Vlad Plahotniuc știe: majorarea salariilor și a pensiilor, modernizarea drumurilor, aprovizionarea cu apă a localităților și așa mai departe.

Și de unde această revelație la partidul care se află, într-o formă sau alte, la guvernarea republicii de un deceniu încoace?

Unele lucruri s-au întâmplat recent la Chișinău

Mai întâi, a fost adoptată o nouă lege electorală, în contra recomandărilor Comisiei de la Veneția și fără a se ține seama de îngrijorările exprimate de partenerii europeni. Noul act normativ prevede un sistem mixt, în care jumătate dintre locuri se atribuie proporțional, iar cealaltă jumătate în sistem uninominal într-un singur tur, pe baza principiului „primul clasat ia totul”.

Adoptarea noii legi a fost posibilă grație cooperării dintre Partidul Democrat de guvernământ și Partidul Socialiștilor, al președintelui prorus Igor Dodon.

Potrivit unui sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova și publicat acum două luni, Partidul Socialiștilor conduce în opțiunile electoratului, cu 50%. Partidul Democrat, aflat la guvernare, întrunește 13,5% din preferințe, în timp ce partidele care se definesc drept „opoziția antioligarhică” ar obține 16% (Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase) și 11% (Partidul Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu). „Opoziția antioligarhică” denunță capturarea tuturor instituțiilor statului de către oligarhul Vlad Plahotniuc și acuză o înțelegere subterană între democrații declarați proeuropeni și socialiștii proruși.

Noul sistem electoral ar putea schimba foarte mult distribuția mandatelor, întrucât socialiștii și democrații și-ar adjudeca marea parte a circumscripțiilor uninominale, în detrimentul opoziției, cu structuri teritoriale mai slabe.

Un al doilea eveniment major a fost legat de alegeri. În luna iulie a avut loc scrutinul pentru postul de primar al Capitalei, vacantat după demisia lui Dorin Chirtoacă. Alegerile, câștigate în turul al doilea de liderul PPDA, Andrei Năstase, au fost invalidate de justiție. Urmarea: în urma unei rezoluții a Parlamentului European, UE a suspendat întreaga asistență financiară pentru Republica Moldova.

A fost momentul în care oligarhul Vlad Plahotniuc a ieșit pentru prima oară la rampă afirmând că, în aceste condiții, și Chișinăul ar putea să revadă unele dintre angajamentele ce decurg din Acordul de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.

Ultima declarație a lui Vlad Plahotniuc confirmă această schimbare de macaz, moldovenismul fiind, cel puțin până acum, mai curând apanajul socialiștilor.

Prilej pentru opoziție să acuze din nou nesinceritatea partidului de guvernământ în ce privește orientarea prooccidentală.

Ce va spune Bucureștiul?

Oficial, guvernul român sprijină guvernul de la Chișinău, iar între PSD din România și PD din R. Moldova există relații strânse. Cele două partide fac parte din aceeași familie politică a social-democraților.

Europarlamentari români precum Andi Cristea, Victor Boștinaru (PSD) sau Norica Nicolai (ALDE) au mers adesea la Chișinău pentru a susține orientarea proeuropeană a Republicii Moldova.

Și de foarte multe ori, televiziunile lui Vlad Plahotniuc (acesta controlează cam două treimi din piața media) au prezentat aceste vizite drept dovezi ale sprijinului de care PD și el personal se bucură în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, reprezentanții opoziției antioligarhice nu-și ascund nemulțumirea în legătură cu ceea ce ei numesc tăcerea Bucureștiului în fața invalidării abuzive a alegerilor. „Mă tem că oligarhii de pe cele două maluri ale Prutului și-au dat mâna”, constată, supărat, Andrei Năstase, cel a cărui victorie în alegeri i-a fost refuzată de justiția despre care el spune că este controlată de Plahotniuc.

Dodon mută, Plahotniuc răspunde

Vineri, 14 septembrie, a început la Chișinău, sub patronajul președintelui moldovean, cea de-a XII-a ediție a Congresului Mondial al Familiilor.

Potrivit presei de la Chișinău, printre organizatorii evenimentului s-a numărat Congresul Mondial al Familiilor, organizație ultraconservatoare din Statele Unite. Aceasta este susținută financiar din Rusia și s-a dovedit foarte activă, în ultimii ani, în Europa de Est. Tot potrivit presei moldovenești, sponsorii principali ai congresului ar fi fost oligarhii ruși Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin. Ei sunt vizați de interdicții de intrare în UE, SUA și Canada pentru sprijinirea separatiștilor proruși din estul Ucrainei.

Potrivit site-ului de investigații splcenter.org, Igor Dodon s-ar fi întâlnit cu Malofeev în Grecia, în timpul unui pelerinaj la Muntele Athos. O întâlnire cu multiple semnificații, în contextul preocupărilor tot mai puternice ale Atenei legate de amestecul rusesc în afacerile balcanice. Grecia acuză Rusia că încearcă să submineze înțelegerea dintre Atena și Skopje pe seama numelui Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, pentru a opri drumul acestei țări spre NATO și UE.

În acest context, Ministerul de Externe grec a acuzat Moscova că ar fi transformat comunitățile monahale de pe Muntele Athos într-o adevărată bază de spioni. Dodon a negat că banii pentru congres ar fi venit pe filiera oligarhilor ruși, fără a preciza însă de unde au venit banii.

La Congresul Familiilor, președintele Dodon a proclamat anul 2019 drept Anul Familiei – în paranteză fie spus, pentru președintele moldovean, anul 2018 este Anul Ștefan cel Mare, fără a exista o cifră rotundă legată de marele voievod, dar în contrast cu Anul Centenarului din România, apreciază istoricii de la Chișinău.

„Organizarea festivalurilor minorităților sexuale și ale altor organizații care promovează principii antifamiliale și imorale ar trebui condamnate cu fermitate și poate chiar scoase în afara legii. În acest context, sunt dispus să susțin toate organizațiile și asociațiile care își propun să protejeze copiii de influențele negative”, a mai afirmat președintele țării la Congresul Familiei.

Abordarea președintelui moldovean se potrivește orientării conservatoare a unei mari părți a populației Republicii Moldova și se poate dovedi o carte câștigătoare.

În campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, Igor Dodon a mizat pe aceleași teme, atunci când a acuzat-o pe contracandidata sa, Maia Sandu, că s-ar fi înțeles cu Angela Merkel să aducă 30.000 de migranți arabi în R. Moldova.

De asemenea, mai mulți clerici ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, au atacat-o deschis pe Maia Sandu pentru că nu are familie și copii.

În această situație, accentele naționaliste din partea PD pot constitui o încercare de recuperare a unui electorat puternic vizat de Dodon.