Căderea PSD în sondaje poate fi o iluzie

Aproape că nu este săptămână în care să nu se anunțe, triumfător, căderea PSD în sondajele comandate de USR sau de liberali. Analiștii politici atrag, însă, atenția că așa-zisa cădere a PSD este doar o iluzie. Intervievați de Reporter Global, ei spun că PSD își conservă, de fapt, bazinul electoral și se simte ca peștele în apă în condiții de prezență redusă la vot, așa cum se întâmplă de obicei la alegerile europarlamentare, care vor avea loc în luna mai a acestui an. Mașinăria de vot a PSD din teritoriu funcționează în continuare ireproșabil, sub atentul control al liderilor locali, spun ei. Politologii avertizează că nici „transferurile” la Pro România, partidul înființat de fostul premier PSD Victor Ponta, în revanșă față de șeful PSD, Liviu Dragnea, nici uzura pe care se presupune că a adus-o partidului luarea unor măsuri de guvernare haotice nu prăbușesc cu adevărat PSD. Care are toate șansele, spun ei, să-și perpetueze accesul la putere și la pârghiile ei cu un calcul de o precizie matematică. Sondajele, spun analiștii, redau o stare de spirit, nicidecum situația de putere.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că PSD nu și-a înrăutățit situația în sondaje în mod semnificativ, pentru că un procent de 25%, cât arată unele sondaje, „este cam cât poate PSD să ducă în mod normal”. Pîrvulescu spune că tocmai de aceea  este importantă prezența la vot, numai că la alegerile europene de obicei interesul electoratului este unul foarte scăzut. Pe acest nivel intră în funcțiune vestita mașinărie de vot a PSD, cu capacitatea sa organizatorică și cu structura locală a partidului, care ajunge să facă diferența. Pentru că e un partid de primari, de federații, care se asociază doar pe criterii de finanțare publică, nu pe criterii ideologice, dar care dispun de o clientelă electorală pe care o pot mobiliza, explică Pîrvulescu. Politologul spune că tocmai de aceea PSD nu va exagera cu mobilizarea la alegerile europene, cum nu a exagerat nici la referendum, pentru că în 2020 urmează alegerile locale, când PSD va avea nevoie de întreg potențialul său electoral. Din acest punct de vedere, PSD și PNL sunt partidele cel mai bine clasate, dar diferența între cele două ar putea-o face tocmai existența unui electorat din marile orașe dispus să se mobilizeze la vot la alegerile europene. Abia în aceste condiții, explică politologul, PSD ar putea înregistra o înfrângere, dar una relativă, nici pe departe absolută. „Dar dacă ne bazăm pe ceea ce știm despre alegerile europene din 2007, 2009 și 2014, adică dacă prezența va fi între 27% și 32%, atunci situația e clară: PSD are toate șansele să câștige aceste alegeri datorită organizațiilor locale”, spune Pîrvulescu. Ca urmare, susține el, sondajele redau o stare de spirit, nicidecum situația de putere.  

Pîrvulescu nu este impresionat nici de scăderea care îi este atribuită PSD în sondaje, la jumătate față de scorul de 55%, cu cât figura în sondajele din februarie 2017, la scurtă vreme după câștigarea alegerilor parlamentare din decembrie 2016. Argumentul este adesea folosit de liderii opoziției pentru a clama căderea PSD în sondaje. Politologul spune că scorurile nu sunt comparabile pentru simplul motiv că sondajul din februarie 2017 reflecta un efect de victorie. Timp în care, de fapt, PSD deține 55% dintre primari în continuare, iar aceștia sunt cei care scot oamenii la vot, nu sondajele. Acestea măsoară stări de opinie care se schimbă, spune Pîrvulescu. Or, campania nu a început, iar capacitatea PSD se va vedea abia în campanie. El admite că imaginea PSD a fost compromisă, dar spune că primarii PSD, cei care-și au electoratul lor și fac mobilizarea la vot, nu au niciun motiv să fie nemulțumiți de Liviu Dragnea, deci vor încerca să-l sprijine.

Pîrvulescu: Singura problemă a lui Dragnea este Pro România


La acel nivel, singurul care îi creează probleme PSD-ului este Pro România, partidul înființat de Victor Ponta, fost premier PSD. Pentru că, pierzând organizații județene și șefi de organizații județene – așa cum e situația de la Dâmbovița, Brăila, Ialomița, Mehedinți, Suceava – PSD va pierde numărul aferent de voturi dinspre primarii care le asigură înspre Pro România.

Prognozele lui Pîrvulescu nu sunt optimiste în ceea ce privește viitorul opoziției în alegeri, pentru că, spune el, nici PNL nu a reușit să acumuleze foarte mult de la ultimele alegeri, din decembrie 2016. „Problema e că cifrele pe care le vedem sunt  pe o anumită ipoteză de participare la vot. Noi știm că, la alegerile europene, populația urbană care poate să voteze împotriva PSD nu se prezintă. Poate se va prezenta în acest an. Și atunci, starea de spirit se va reflecta în vot. Dar, de obicei, nu se prezintă. Iar PSD va face, prin media pe care o deține – și deține, probabil, 80% din media din România – tot posibilul să-i descuraje pe români să vină la vot. Pentru că doar astfel poate câștiga. Așa a câștigat și-n 2016. Să nu uităm că în 2016 voturile pentru PSD au reprezentat 18% din populația electorală și 15% din populația României. Deci, n-a fost un mare succes. Au avut 3 milioane de voturi. Adică mai puțin decât Ponta doi ani mai devreme. Doar că, în condițiile absenței la vot și mai ales a demobilizării electoratului pro-Iohannis din Transilvania, PSD a câștigat. Și nimeni, nimeni nu poate garanta că nu se poate repeta figura și anul acesta”, mai spune Pîrvulescu.

Andrei Țăranu: PSD are, de fapt, un scor grozav după trei ani de guvernare

Nici politologul Andrei Țăranu nu crede că scăderea PSD în sondaje este pe atât de dramatică, pe cât este prezentată în media.

„PSD, fără discuție, scade. Dar nu scade atât de dramatic cât sunt obișnuite societatea și presa să le prezinte, nicidecum: ca o victorie a opoziției. Singurul sondaj în care am încredere sută la sută – pentru că metodologic e făcut foarte bine – ne arată un PSD la 32,2%. Ceea ce, pentru un partid care se erodează la guvernare, este un scor destul de bun. Dacă-l aduni și cu cei 10,73% ai Pro România, obții un 43%. Mediat ar fi un 38-39%”, este calculul pe care-l face Andrei Țăranu. „39% pentru PSD este un scor grozav după trei ani de guvernare și de madam Dăncilă, cu milioane de oameni în stradă, cu o reacție externă înspăimântătoare și absolut naturală la adresa guvernelor PSD”, spune el.  Politologul susține că nu este relevant că Pro România nu e de partea PSD și e constituit anume parcă pentru a-l submina. „Nu spuneam că e de partea PSD. Spuneam că organizațiile din Pro România au fost în PSD. Iar aici mă refer la PSD, și nu la PSD-Dragnea. Dacă înainte de alegerile locale și de cele parlamentare Pro România revine în PSD, atunci îi va aduce un scor foarte mare. De asta l-am și mediat. Poate nu 43%, că unii, 4%-5%, s-ar putea să fie cu adevărat cu Pro România și să fie împotriva PSD, ceea ce mi-e greu de crezut, dar hai să spunem că ar putea să fie așa. Dar dacă-l mediezi, îți ajunge la 39% – 40%. Ceea ce este foarte mult”, spune politologul.

Calculul lui Andrei Țăranu se bazează pe faptul că, de fapt, cei care au trecut de la PSD la Pro România nu au făcut pasul pentru că ar fi anti-PSD, „ci anti-Dragnea și împotriva penalilor lui Dragnea”. El remarcă, în discursul celor trecuți de la PSD la Pro România, că niciunul nu critică programul PSD, ci doar persoane. „Sunt atacate persoanele, și nu formula partidului”, punctează Țăranu.

Andrei Țăranu este cât se poate de categoric: de fapt, PSD nu înregistrează nicio cădere. „Din punctul meu de vedere nu e cădere. PSD, condus de Dragnea și de clica dimprejurul lui Dragnea, trage foarte tare partidul în jos. Dacă acesta va fi eșalonul întâi în următoarele alegeri – nu mă refer la cele europarlamentare – partidul va avea un scor absolut lamentabil pentru PSD. Dacă vor reuși să schimbe această garnitură și să tragă înapoi PSD, UNPR și celelalte panarămuri de genul acesta, e foarte probabil ca scorul lor să fie mult mai mare decât se așteaptă oricine. Pentru că nu PSD scade, de fapt, în sondaje, ci PSD-Dragnea”, a conchis politologul Andrei Țăranu.

Comentarii

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.