Când banii sunt o miză

Vânt de schimbare la vârful arbitrului finanțărilor către partide

77
13 minute de lectură

În timp ce politicienii din opoziție se tem că Autoritatea Electorală Permanentă, un bastion al alegerilor democratice corecte, ar putea intra sub influența PSD, care și-ar putea instala acolo un președinte fidel, observatorii avertizează că miza controlului ar putea fi ceva mai pragmatică. Autoritatea este arbitrul finanțărilor acordate partidelor politice, deci banii ar putea fi miza esențială.

Demisia președintelui Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu, cu două luni înainte de alegerile europarlamentare, a ridicat numeroase semne de întrebare nu atât asupra oportunității ei, cât asupra momentului ales. Demisia a fost forțată de Pro România, care a semnalat conflictul de interese dat de participarea lui Barbu la un eveniment pregătitor pentru europarlamentare, organizat de ALDE, partid din care Barbu își dăduse demisia pentru a putea prelua șefia AEP.

Barbu a invocat motive personale pentru demisia intempestivă și a recunoscut că este interesat de un loc în Parlamentul European, dacă ALDE i-l acordă, trecând cu totul sub tăcere existența vreunui conflict de interese. Ceea ce pare să fi fost o simplă surprindere a sa pe picior greșit, prin devoalarea unui conflict grosolan de interese, ridică, însă, mai multe semne de întrebare și aduce mai degrabă a troc politic în coaliție.

PSD a lansat deja, pe surse, fără o confirmare oficială, posibilitatea ca Barbu să fie înlocuit cu Mircea Drăghici, trezorier al partidului și om de încredere al președintelui PSD, Liviu Dragnea. Drăghici este cel care și-a anunțat, cu doar două zile înainte de demisia lui Barbu, retragerea candidaturii de la Ministerul Transporturilor, după patru cereri repetate ale guvernului, respinse de președintele Klaus Iohannis. Pe de altă parte, numele lui Drăghici este deja implicat exact într-un scandal privind modul în care a folosit subvențiile acordate partidului, iar numirea sa la conducerea autorității cu rol în reglementarea finanțării partidelor e echivalată de comentatori cu punerea lupului paznic la oi. Tocmai de aceea, spun comentatorii, PSD nu ar risca sau nu ar trebui să meargă pe mâna lui Drăghici, în ciuda dorinței pe care Dragnea ar avea-o de a-și plasa omul de încredere într-un post de control în finanțarea partidelor. În locul său, spun aceștia, ar fi de preferat o persoană din conducerea Autorității, în care, eventual, partidul să aibă deplină încredere.

Legăturile lui Drăghici cu AEP au și o componentă personală, care trec, însă, prin buzunarul de partid. Căsătorit în 2013, el a fost cununat chiar de fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, adică exact cea însărcinată cu verificarea documentelor financiare ale PSD întocmite de Drăghici. Între timp, Pătru a ajuns cercetată de parchetul anticorupție și trimisă în judecată în două dosare pentru trafic de influență și spălare de bani, iar în celălalt, pentru luare de mită.

Deținerea controlului asupra Autorității Electorale Permanente este, așadar, un instrument deloc de neglijat, atât în perspectiva alegerilor care vor avea loc în acest an, europarlamentarele din 26 mai și prezidențialele din decembrie, cât și pentru controlul banilor de la partide.

Cioloș: „Ar fi periculos pentru democrație ca PSD să pună mâna pe AEP”

Fostul premier Dacian Cioloș, președinte al PLUS, spune că nu ar fi o noutate în sine preluarea controlului politic asupra AEP de către unul din partidele coaliției. „Cred că deja, prin numirea domnului Daniel Barbu, era vorba de intenția unui control politic la AEP, pentru că nu e firesc ca un membru de partid notoriu, de fapt, un lider de partid din coaliție să fi fost numit șef la AEP”, spune Dacian Cioloș, într-o declarație acordată Reporter Global. „Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să fie, prin definiție, una echidistantă și în afara oricărei influențe politice”, atrage atenția liderul PLUS.

 „Acum, când domnul Barbu se retrage ca să candideze la europarlamentare, demisia e firească. Nefirească a fost numirea lui acolo, până acum. Iar faptul că PSD vrea să pună mâna pe AEP e cu atât mai periculos pentru democrație, pentru că, dincolo de intențiile pe care PSD le arată în ultima vreme, din ultimii doi ani, de a controla justiția și de a controla orice instituție a statului care are rol de arbitru în democrație – am văzut ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională – acum, când ne apropiem de alegeri, pentru mine e cu atât mai periculos și îngrijorător, cu cât liderul PSD are deja o istorie: o condamnare exact pentru nereguli în activități electorale”, a mai spus Dacian Cioloș.

Claudiu Năsui: „AEP a fost mereu politizată”

Pentru deputatul USR Claudiu Năsui, instituția a fost politizată și până acum, dovadă șicanele pe care deputatul amintește că le-a suportat partidul său din partea AEP.

„Ar fi fost bizar ca domnul Barbu, care a spus că este interesat de europarlamentare, să participe la alegerile pe care tot el, în calitate de președinte, le-ar fi coordonat”, spune Năsui cu trimitere la demisia anunțată de Daniel Barbu. „Controlul PSD asupra Autorității Electorale Permanente exista, însă, și până acum: prin domnul Barbu. Să nu ne înșelăm: șicanele care au fost făcute USR când nu au vrut să ne ramburseze fondurile din campania electorală, când au dat în presă raportul acela în care ziceau că am avut finanțări ilegale; pentru care noi ne-am judecat cu ei și am și câștigat în justiție și ne-am luat banii înapoi. Adică, ei ne-au făcut toate șicanele pe care ni le puteau face. Deci, și până acum instituția a fost destul de politizată”, a spus Năsui într-o discuție cu Reporter Global. „Mă aștept să rămână la fel de politizată ca și până acum”, a continuat el.

„În epoca aceasta Dragnea, cam cine numește un om pe poziție o și controlează, așa cum s-a întâmplat și cu Avocatul Poporului. Mai rău decât s-a întâmplat cu noi nu poate să fie”, a conchis deputatul USR, care spune că e mult mai posibil ca PSD să-și numească la conducere chiar un om din AEP în locul controversatului Drăghici.

Marian Ioan Țața: „Proasta organizare este instrumentul ideal”

Deși spune că în ultima vreme nu au existat „tentative de intervenționism sau partizanate în deciziile AEP la o scară mare”, președintele asociației Pro Democrația, Marian Ioan Țața, spune că „lucrurile se deteriorează pe mai multe paliere ale statului de drept și că toate instituțiile sunt sub un asalt permanent”, ceea ce ar face plauzibilă și politizarea AEP. „Noi nu am avut niciodată o opinie prea bună despre prezența lui Barbu la AEP, pentru că el a dat dovadă în mai multe situații de lipsă de neutralitate. Dar nici nu pot să spun că ceva din ce a făcut până acum a fost vădit părtinitor. Putem, însă, vedea ce s-a întâmplat la referendum: ordonanța de urgență prin care a fost organizat referendumul contravenea legislației în domeniu”, spune directorul Pro Democrația. Pe de altă parte, el atrage atenția că la ultimul scrutin, cel al referendumului pentru familie, „AEP a organizat lucrurile destul de prost: voit sau din incompetență. Mă refer la modul în care au fost selectați și instruiți șefii de secție. Evident că o miză este în felul în care vor organiza alegerile, dar întrebarea este cum se pune în scenă acest control. Din punctul meu de vedere, chiar dacă se păstrează, la nivel formal, aparența unui stat de drept funcțional, se tinde către o proastă organizare, o organizare pe ultima sută de metri, numirea unor președinți de secție lipsiți de experiența rezolvării unor situații inevitabile care apar în timpul procesului de vot. Adică instalarea unui aparat de administrare a procesului de vot care nu este pregătit să-i facă față sau să elimine și să evite disfuncționalitățile, ilegalitățile, iregularitățile”.

Pe de altă parte, șeful Pro Democrația crede că actuala coaliție nu va risca să exercite un control politic asupra Autorității, „pentru că intră într-o zonă extrem de riscantă”, măcar pentru că „de doi ani încearcă să scape de anumite probleme în Justiție, să bage grațierea și tot nu au curajul să meargă până la capăt”. Țața spune că unul din motive ar putea fi chiar faptul că miza nu e atât de mare pentru alegerile europene, iar, pe de altă parte, PSD nu ar risca „să aibă un scandal tocmai pe alegerile europene cu privire la organizarea procesului electoral”. El este convins că miza nu se joacă pentru alegerile din mai. „Nu acum e miza. Acum va fi o încălzire. Dacă demisia lui Barbu face parte dintr-un plan și nu e motivată doar de candidatura sa la europene, atunci acum va fi doar încălzirea, în care vor verifica ce se întâmplă dacă pui oameni neexperimentați, pentru a recrea acest cadru și la nivel mai mare, pentru alegerile prezidențiale”. În opnia sa, „proasta organizare este instrumentul ideal pus deja în scenă de PSD în diverse segmente ale societății românești și care să ducă la acțiuni la limita legii, în zona gri de acțiune”.

Septimius Pârvu: „Există o miză foarte mare pentru controlul AEP”

Pentru Septimius Pârvu, de la Expert Forum, specializat în alegeri și cetățenie activă, demisia lui Barbu era inevitabilă, chiar dacă ea a fost provocată de o cerere a partidului Pro România. Situația lui Barbu era deja complicată, deoarece, deși nu mai era membru de partid, a fost la o școală a partidului și atunci s-ar fi politizat și funcția de președinte al AEP. Deși numele lui Mircea Drăghici pare a fi cel mai vehiculat pentru preluarea funcției, Pârvu amintește că trezorierul PSD are „niște mici probleme legate exact de finanțarea partidelor, după ce în presă s-au publicat mai multe articole legate de faptul că dânsul ar fi luat bani din subvenții și ar fi plătit niște cheltuieli personale. Ceea ce ne arată o mare vulnerabilitate în sensul asigurării integrității acestei funcții publice; deși este evident că este o funcție politică, fiind numit de politicieni, de Parlament”.

Pârvu crede că pentru funcția de președinte al AEP ar fi mai potrivit dacă nu un tehnocrat, măcar cineva care lucrează în domeniul electoral de o perioadă mai îndelungată, confirmând astfel informațiile de pe piața de profil că va fi numit chiar cineva din AEP în care PSD are încredere. Pe de altă parte, expertul spune că „AEP este o instituție care în ultimii ani a crescut foarte frumos și că s-au întâmplat foarte multe lucruri bune la Autoritatea Electorală Permanentă, pornind de la codul experților electorali, ceea ce arată că a existat o evoluție”.

Tocmai de aceea, avertizează Pârvu, o numire care să răspundă doar presiunilor politice ar risca să strice această evoluție „dacă nu vom avea un președinte echidistant și care să înțeleagă cât de important este acest progres”.

Miza este una cât se poate de clară, spune expertul. „În primul rând, pentru finanțarea partidelor, pentru că AEP a preluat complet finanțarea partidelor. Sigur, mai are și Curtea de Conturi o mică bucățică, unde se verifică plățile pentru campania electorală. Practic, AEP este instituția care se uită pe finanțele partidelor și, în acest context, există o miză foarte mare pentru a controla modul în care decurge acest proces”.

Evident că este vorba și de organizarea alegerilor, spune Pârvu. „Fiind an electoral, AEP are multe atribuții în acest sens. Sigur, există și Biroul Electoral Central, care ia niște decizii importante în timpul procesului electoral, dar sunt multe proceduri controlate de AEP. Per ansamblu, cred că miza cea mai importantă este finanțarea partidelor, mai ales că acum au crescut și subvențiile și sunt foarte mulți bani”. AEP a impus niște proceduri destul de stricte pentru transparentizarea modului în care se cheltuiesc banii și atunci poate și partidele politice, spune el, resimt o presiune în acest sens. Dincolo de prezumția de nevinovăție și de ancheta în care trebuie dată o soluție, date fiind suspiciunile care planează asupra persoanei respective, el spune că „ar fi cel puțin nepotrivit ca domnul Drăghici să fie numit la conducerea acestei instituții”.

„Să nu uităm că instituția a mai avut o problemă de integritate la nivel de președinte, mă refer la doamna Ana Maria Pătru, care are niște dosare penale. Cred că este o instituție care merită un pic mai mult datorită eforturilor pe care le-a întreprins și un președinte care să fie echidistant, profesionist și care să înțeleagă mai bine procesele din interior”, amintește Pârvu.

Expertul nu vede nicio problemă ca instituția să funcționeze și fără președinte până după alegeri. „În 2016 nu am avut președinte la AEP, au preluat vicepreședinții atribuțiile, deci se poate. Decât să avem un președinte pus pe genunchi, mai bine fără, până se lămurește situația. Avem niște legi noi în domeniu, care sunt foarte bune, zic. Mai ales pe finanțarea partidelor, cred că s-a mai scăzut din numărul de valize negre. Nu știu dacă se mai întâmplă finanțări ilegale, probabil că se mai întâmplă, dar nu am dovezi în acest sens. Dar au fost lucruri foarte bune care s-au întâmplat. E păcat să le pierdem acum”, a conchis specialistul de la Expert Forum.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele