Un buget prea mare pentru o economie atât de mică

Parlamentul României a adoptat în mare viteză legea bugetului de stat. Este greu de înțeles motivul pentru care bugetul a fost adoptat cu o întârziere atât de mare. Economia nu este în criză, iar Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să prezinte bugetul în ultimul trimestru al anului trecut. De altfel, toate statele europene serioase finalizează bugetele cu câteva luni înainte de începerea exercițiului bugetar. România nu a reușit, anul acesta, să se încadreze într-un termen rezonabil.

Bugetul a fost lansat practic din momentul în care președintele PSD s-a întors din vacanță, a avut o întâlnire cu liderii politici, care s-a încheiat cu o poză de grup și cu mesajul ultraoptimist: „Cu cifrele pe masă, viitorul sună bine”. Optimismul liderilor coaliției PSD-ALDE nu a fost acoperit de realitate. Chiar înainte de promovarea proiectului de buget către forul legislativ, a apărut o revoltă a primarilor care au contestat sumele alocate de la bugetul de stat către bugetele locale.

Ideea că întârzierea bugetului nu este importantă pentru stat sau pentru companiile private este falsă. Începutul de an a fost extrem de furtunos din punctul de vedere al schimbărilor legislative și al lipsei bugetului, ceea ce a făcut ca multe companii private să nu își poată definitiva propriile bugete.

Premierul Viorica Dăncilă a prezentat în plenul Parlamentului atuurile bugetului, așa cum sunt văzute de guvernul pe care îl conduce: o creștere a salariului minim cu 10%, acordarea de vouchere de vacanță de 1.450 lei, indemnizația de hrană va ajunge la o sumă echivalentă cu două salarii minime pe economie, iar punctul de pensie va crește până la 15%. Sunt, orice s-ar spune, elemente marginale.

Multe promisiuni, realizări puține

Premierul a adăugat și un element concret, acela ca, „până la finalul mandatului, toate școlile din România să îndeplinească condițiile privind autorizațiile de funcționare”. Este o temă care a fost auzită foarte des în ultimii ani, fără ca progresele să fie cu adevărat vizibile. La fel se întâmplă și cu promisiunile privind construcția de autostrăzi. Ministrul interimar al transporturilor din guvernul Dăncilă, Rovana Plumb, a declarat în comisiile de specialitate că vor fi finalizați, anul acesta, 180 de kilometri de autostrăzi.

Problema este că toate angajamentele politice nu sunt urmate de rezultate, ceea ce aduce în discuție responsabilitatea declarațiilor și felul în care politicienii răspund în cazul în care țintele asumate nu sunt atinse.

Nu trebuie omisă nici majoritatea clară cu care s-a votat legea bugetului în parlament, 275 voturi pentru, 122 voturi împotrivă și două abțineri, un raport relativ surprinzător, dacă luăm în calcul plecările din ultima perioadă de la PSD și ideea că există o majoritate fragilă în parlament. Testul bugetului a fost trecut, dar a existat și un fiasco de conjunctură al majorității, cu ocazia votului pentru creșterea alocațiilor copiilor.

Opoziția politică arată punctele slabe ale bugetului

Ca element de culoare, PMP a inițiat amendamente inspirate chiar din programul de guvernare. Dar nu doar atât. Opoziția politică a criticat proiectul de buget, pe care l-a catalogat drept nerealist, și a adus și argumente în acest sens. Parlamentarii opoziției au trecut în revistă o parte din zonele sensibile ale bugetului. Veniturile bugetare sunt prea optimiste, de 33,5% din PIB. România nu a mai avut asemenea încasări bugetare din anul 1992, ceea ce arată că va fi aproape imposibil ca nivelul de încasări inclus în buget să poată fi atins. O altă temă este inflația, în sensul că Banca Națională are deja o prognoză pentru anul acesta, de 3%, care depășește rata inflației cu care a fost construit bugetul, 2,8%. Situația este asemănătoare și în ceea ce privește cursul de schimb valutar, în sensul că media din buget este deja depășită de cursul actual al pieței.

Un subiect sensibil este deficitul bugetar. Deficitul va atinge anul acesta, odată cu aplicarea legii privind creșterea alocațiilor pentru copii de la 84 la 150 de lei, aproximativ 40 de miliarde de lei. Adică, aproape cât investițiile publice cuprinse în bugetul acestui an.

„Bugetul PSD-ALDE este un buget care lasă România fără apărare în fața unor amenințări din ce în ce mai mari la adresa siguranței naționale și pune în pericol viața și siguranța fiecărui român. Bugetul PSD-ALDE este un buget prin care, al doilea an consecutiv, sunt jefuite comunitățile locale, se încalcă autonomia locală, iar proiectele de investiții ale autorităților locale sunt lăsate fără finanțare”, a declarat Ludovic Orban, președintele PNL.

Tăieri masive de la servicii, creșteri la programe de sănătate discutabile

Majoritatea parlamentară a adus proiectului de buget o serie de ajustări. Au fost reduse fonduri de la serviciile de informații și au fost suplimentate alocările pentru Ministerul Sănătății. Astfel, au fost tăiate 295 de milioane de lei de la bugetul Serviciului Român de Informații (SRI), pentru a fi alocate unor programe de sănătate: Vitamina D, Panorama și teste markeri tumorali.

De asemenea, bugetul SIE a fost redus cu 30 de milioane de lei, cel al SPP, cu 50 de milioane lei şi cel al SRI, cu alte 150 de milioane de lei. Sumele tăiate din bugetele serviciilor vor fi alocate Ministerului Sănătății, suma totală fiind de 230 de milioane de lei, fonduri pentru suplimentarea subvenției de echilibrare către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Tăierile de buget vor afecta, însă, activitatea SRI. „Mărturisesc că este pentru prima oară în cariera mea când mă confrunt cu un buget total nesustenabil. Serviciul a avut şi are toată înţelegerea pentru contextul economic în care ne aflăm, iar atunci când a trebuit să facă sacrificii nu a ezitat să o facă. Dar, din păcate, pentru cifrele actuale serviciul nu are nicio soluţie. Am prezentat cum era în prima fază bugetul instituţiei, unde cheltuielile de personal reprezentau aproape 84%, toate, ca urmare a modificărilor legislative produse în anul 2018. Este o percepţie eronată, generalizată în spaţiul public, o percepţie pe care, regretabil, nimeni nu se grăbeşte să o corecteze”, a declarat generalul George Voinescu, la dezbaterile pe bugetul SRI din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

Acesta a precizat că o scădere suplimentară cu 445 de milioane de lei a sumelor alocate Serviciului înseamnă blocajul efectiv al activităţii. „Înseamnă că nu vom avea salariile sau fondurile necesare plății pensiilor şi salariilor pe patru luni de zile, înseamnă că nu vom avea asigurate pentru o perioadă de trei luni fondurile plății facturilor la utilități, cheltuielile operative ale Serviciului, cele cuprinse în planul de cooperare, precum și alte cheltuieli de funcționare. Înseamnă amânarea termenelor de finalizare sau blocarea tuturor proiectelor investiționale inițiate. Fac precizarea că pe 15 aprilie a.c. avem un obiectiv care trebuie pus în funcțiune pentru care trebuia să plătim 19,3 milioane de lei, din 10 milioane de lei, câți au mai rămas la cheltuieli pentru investiții. Ne întrebăm cu toată onestitatea cum să procedăm aplicând legislația referitoare la plata actualilor și foștilor angajați și cea privind responsabilităţile SRI în asigurarea securități naționale”, a explicat Voinescu.

Comentarii