Când discursul populist dăunează mediului…

47
4 minute de lectură

Conferinţa ONU privind schimbările climatice începe în oraşul polonez Katowice, reunind delegaţi din aproape 200 de ţări. Discuțiile sunt prevăzute să dureze două săptămâni, în încercarea de a se depăși diviziunile politice apărute după cea mai importantă adunare ONU privind încălzirea globală, cea de la Paris, din 2015.

Va rămâne în picioare acordul obținut cu greu la Paris? Doi oponenți extrem de importanți au apărut între timp: Statele Unite conduse de Donald Trump și, mai nou, Brazilia noului președinte populist Jair Bolsonaro.

Astfel că aşteptările sunt scăzute. Până la urmă, chiar locul de desfășurare a reuniunii conține un anumit simbolism, însă nu neapărat unul cu conotații pozitive.

Polonia, care găzduieşte pentru a treia oară o conferinţă ONU privind schimbările climatice, are o economie dependentă de cărbune. Acesta asigură 80% din energia necesară şi reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă. Dincolo de această realitate economică, discursul politic iliberal nu favorizează, în general, acțiunea climatică.

Duminică, prim-ministrul din Fiji, Frank Bainimarama, a deschis conferinţa şi l-a numit pe Michal Kurtyka, ministru-adjunct al Mediului în Polonia, drept preşedinte al discuţiilor. „Va trebui ca toţi să ne arătăm creativitatea şi flexibilitatea”, a declarat Kurtyka. Oceania este una dintre regiunile cel mai grav afectate de schimbările climatice, populația fiind amenințată de ridicarea nivelului oceanului, precum și de înmulțirea și creșterea în intensitate a fenomenelor extreme.

O problemă recentă: Brazilia

Brazilia a crescut tensiunea după ce şi-a retras promisiunea de a găzdui conferinţa ONU de anul viitor privind clima. Anunțul vine după o altă atitudine controversată a președintelui ales al Braziliei.

El a declarat recent că dezvoltarea țării este împiedicată de prea multe zone protejate și a spus că se gândește să deschidă o magistrală prin pădurea amazoniană. De asemenea, el a afirmat că are de gând să interzică activitatea în Brazilia unor organizații de protecție a mediului, cum ar fi Greenpeace sau Fondul Internațional pentru Natură.

Bolsonaro intenționează continuarea defrișărilor în cea mai mare pădure tropicală din lume, iar experții se tem că aceasta ar putea însemna chiar sfârșitul pădurii amazoniene, care asigură o mare parte din oxigenul necesar Planetei.

Bolsonaro a precizat că Brazilia va rămâne în Acordul de la Paris, dar nu este clar cum se va face acest lucru, de vreme ce tăierea pădurii amazoniene nu face decât să pună într-un pericol mortal angajamentele luate privind reducerea încălzirii globale.

După cum se știe, Donald Trump, pe care președintele ales al Braziliei și l-a luat drept model, a anunțat că va scoate Statele Unite din Acordul de la Paris.

La summit-ul G20 din Argentina, președintele american și-a reafirmat decizia de a se retrage din Acordul de la Paris şi și-a înnoit angajamentul de a folosi toate resursele disponibile de energie. Ceilalţi membri G20, inclusiv China, ţara care poluează cel mai mult la nivel global, şi-au întărit însă angajamentul faţă de implementarea acordului de la Paris.

Discuţiile de la Katowice au loc înaintea termenului-limită de la sfârşitul lui 2018, pentru crearea „unui set de reguli” care să detalieze termenii stabiliţi la Paris şi care să ajute la îndeplinirea obiectivului de a limita creşterea temperaturilor globale între 1,5 şi 2 grade Celsius. La finalul discuţiilor, ar trebui concepută o foaie de parcurs pentru atingerea acestui obiectiv, așa cum s-a stabilit încă de la întâlnirea COP22 de la Marrakech.

Promisiuni încă neonorate

Statele dezvoltate ar trebui să ajute ţările în curs de dezvoltare cu circa 100 de miliarde de dolari, pe an, până în 2020, dar potrivit unor rapoarte independente, până acum mai puțin de jumătate din sume au fost deblocate.

Între timp, Africa, principalul potențial beneficiar, înregistrează fenomene extreme – de la secetă puternică la inundaţii-record. O altă problemă este legată de destinaţia banilor. Statele africane cer un ajutor pentru a se adapta schimbărilor de mediu, în condițiile în care Africa emite mai puţin de 4% din totalul mondial al gazelor cu efect de seră. În schimb, resimte foarte puternic schimbarea de climă.

Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, apărut pe 28 noiembrie, estimează o creştere a temperaturii cu 3 grade Celsius până la finele secolului. Și totuși, Statele Unite şi, mai nou, Brazilia refuză să se angajeze împotriva schimbărilor climatice. În aceste condiții, observatorii sunt rezervați în privința succesului reuniunii din Polonia.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele