Când europenii chiar își permit să sfideze America…

53
4 minute de lectură

Uniunea Europeană a anunțat crearea unui sofisticat sistem de schimburi de mărfuri menit a salva relațiile comerciale cu Iranul și a evita totodată sancțiunile dictate de Casa Albă, după retragerea americană din tratatul nuclear. O sfidare pentru America și un sprijin pentru președintele iranian. Va funcționa?

Acordul încheiat în 2015, așadar la finele mandatului lui Barack Obama, a fost menit să împiedice Iranul să se doteze cu bomba atomică, garantând în același timp Iranului ridicarea grelelor sancțiuni internaționale și ieșirea din izolarea economică.

După cum a explicat șefa diplomației UE Federica Mogherini, într- o declarație citită luni seara lături de ministrul iranian de
Externe Javad Zarif, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, „statele membre vor instaura o entitate legală pentru a facilita tranzacții financiare legitime cu Iranul”.

„Acest sistem le va permite companiilor europene să facă în continuare comerț cu Iranul (…) și ar putea să fie deschis altor parteneri din întreaga lume”, a adăugat Mogherini.

„Vehiculul dedicat european” (Special purpose vehicle – SPV) va funcționa ca un sistem de troc sau ca o bursă de schimb pe baza vânzării de petrol iranian – principala resursă a țării.

„Atunci când noi importăm petrol din Iran, banii vor fi vărsați SPV. Dacă apoi, de exemplu, este vândută o mașină de către o societate europeană în Iran, plata va veni prin SPV”, a explicat pentru AFP un diplomat european.

Acest mecanism vizează să „imunizeze” cumpărătorii și vânzătorii prin evitarea tranzacțiilor în dolari care ar putea să-i expună unor sancțiuni americane, a explicat o sursă diplomatică franceză.

„Petrolul este singura marfă pe care Iranul o poate pune în joc, iar sistemul va permite ca veniturile din petrol să fie utilizate pentru importul de bunuri”, spune același diplomat. Este necesar ca noile canale de plată să le ofere „asigurări actorilor economici”, a subliniat în fața presei Federica Mogherini.

Se speră astfel că Iranul va putea încasa venituri suficiente astfel încât să fie în continuare motivat pentru rămânerea în acord și renunțarea la programul nuclear militar.

În caz contrar, europenii se tem că Iranul ar putea să-și reia programul nuclear și să declanșeze o cursă a înarmărilor în regiune. Și orice conflict în zonă ar putea aduce noi valuri de refugiați care să destabilizeze Europa.

Președintele iranian Hassan Rouhani a declarat luni pentru NBC News că, pentru moment, Teheranul rămâne în acordul nuclear.

Este o sfidare fără precedent a Vechiului Continent față de Donald Trump, care a îndemnat la „izolarea regimului corupt” de la Teheran, relatează AFP.

De la tribuna ONU, Donald Trump a cerut marți „tuturor națiunilor să izoleze regimul iranian atât timp cât agresiunea sa continuă”, iar celor care importă țiței brut iranian să-și „reducă substanțial” achizițiile de la această țară.

Un nou val de sancțiuni va fi introdus de Casa Albă din 4 noiembrie și va viza în mod direct exporturile de petrol iranian și operațiunile bancare cu această țară, care va fi practic deconectată de la circuitele financiare internaționale. Nu este clar în ce măsură viitoarele sancțiuni dictate de Washington vor afecta tranzacțiile prin sistemul imaginat de europeni.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană încearcă să-i dea o mână de ajutor președintelui reformist Hassan Rouhani, partenerul Occidentului la semnarea acordului nuclear.

Acest gest politic a reprezentat piatra unghiulară a politicii lui Rouhani, care a promis că odată cu ridicarea sancțiunilor, situația economică foarte precară a Iranului se va îmbunătăți considerabil.

Deocamdată, progresele nu se văd. Mai multe mari companii europene, cum ar Daimler, Total sau PSA, au sondat piața iraniană, imediat după încheierea acordului, dar au fost nevoite să-și reconsidere planurile după retragerea dictată de Donald Trump, de teamă să nu-și piardă pozițiile deținute pe piața americană.

Recentul atentat din orașul Ahvaz, capitala regiunii locuite preponderent de minoritatea arabă sunnită (spre deosebire de populația iraniană șiită) a complicat situația. Lovitura, revendicată de o organizație separatistă locală, a vizat corpul militar de elită al Gardienilor Revoluției, brațul armat al regimului islamic.

Aceștia au promis răzbunare, iar evenimentele au dat apă la moară liniei dure, care consideră că nu se poate avea încredere în Occident și critică deschiderea manifestată de Rouhani.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele