Cât de greu este să construiești un muzeu al Holocaustului în România

9 minute de lectură

O nouă controversă a fost dezbătută în spațiul public, odată cu inițiativa Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România (INSH) de a construi un muzeu dedicat istoriei minorității evreiești în România pe un teren care aparține Muzeului Antipa. Cât de oportun este să preiei 5.300 de metri pătrați din curtea Muzeului Antipa, care în total ar deține 10.000 de metri pătrați, pentru a construi un muzeu dedicat minorității evreiești?

Argumentele de o parte și de alta sunt împărțite, ce este însă cert e că în timp ce românii nu găsesc un spațiu potrivit pentru inaugurarea unui muzeu care să asume istoria nedreaptă a statului român asupra evreilor, Germania va acorda compensații financiare unui număr de circa 8.000 de evrei români supraviețuitori ai Holocaustului, care au fost deportați din România și au fost afectați de colaborarea dintre Ion Antonescu și regimul nazist.

Evrei masacrați în timpul pogromului de la Iași 27 – 29 iunie 1941. CC Wikimedia

Premierul Viorica Dăncilă s-a arătat deschis la propunerea directorului INSH, Alexandru Florian, de a aloca, printr-o hotărâre de guvern, un teren dedicat muzeului, însă nu a luat încă o decizie.

„Da, acest lucru este chiar în programul de guvernare, vrem să înființăm Muzeul Holocaustului, am avut discuții referitoare la acest aspect. Sunt două variante la ora actuală, una este o hotărâre de Guvern, a doua este o inițiativă legislativă. Eu cred că trebuie să avem amândouă variantele în prim-plan și vom da o hotărâre de Guvern și bineînțeles propunerea legislativă din Parlament pe care o vom susține. Locația este identificată, într-adevăr, lângă Muzeul Antipa, vom vedea dacă acea locație este cea mai bună, dacă este o locație bună, acolo vom înființa Muzeul Holocaustului”, a declarat Dăncilă.

De ce spațiul Muzeului Antipa este unul controversat

Voci din sfera academică și din comunitatea muzeală s-au împotrivit propunerii INSH cu argumentul că spațiul respectiv este verde, o grădină care nu merită a fi afectată de proiectul respectiv. În plus, Muzeul Antipa a înaintat deja un răspuns către Ministerul Culturii, prin care si-a manifestat opoziția față de ideea înstrăinării a 45% din suprafața liberă de construcții a instituției. Directorul Muzeului Antipa, Luis Ovidiu Popa, susține că dorește o extindere subterană a muzeului în acel spațiu, pentru că spațiile de depozitare actuale au devenit insuficiente.

„Guvernul României are puterea de decizie asupra acelui teren. Noi prezentăm toate argumentele pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Aceste argumente sunt susținute și completate de comunitatea academică, de Academia Română, de comunitatea muzeală, de arhitecți și urbaniști. Toți actorii interesați de subiect susțin acest punct de vedere. Extinderea subterană ar presupune ca anumite spații ale muzeului, și anume acelea pentru păstrarea colecțiilor, să fie realizate în subteran, pe modelul Muzeului de Istorie de la Paris, Muzeului Național de Istorie de la Budapesta etc. Ar afecta într-o măsură controlată spațiul verde. Nu are sens să se facă această împărțire nici măcar pentru Muzeul Holocaustului. Tendința europeană este ca muzeele să se extindă”, a declarat, pentru Reporter Global, Luis Ovidiu Popa. 

Directorul Muzeului Antipa spune că nevoile de dezvoltare ale instituției pe care o conduce sunt mai mari ca oricând și că nu poate accepta să cedeze aproape jumătate din grădina muzeului, așa cum i-a cerut Ministerul Culturii, printr-o adresă.

Argumentele sale sunt susținute și de reprezentanții Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, instituție care a luat parte la elaborarea planului urbanistic zonal și a planului de reglementări al zonei protejate în care se află muzeul nostru.

“Întreaga zonă construită (Parcul Kiseleff – Delavrancea – n. red.) protejată a fost caracterizată în regulament drept un parc istoric semnificativ, martor al structurii și imaginii Bucureștiului (…) Restrângând discuția la Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa», monument istoric de grupa A, spațiul din vecinătatea sa imediată a fost conceput ca o grădină a muzeului, așa cum apare și în planul Bucureștiului din 1911. Ca martor al viziunii inițiale de amenajare urbanistică și peisagistică a zonei, acest spațiu este parte integrantă a substanței monumentului și semnificației sale istorico-culturale”.

De ce vrea Institutul Weisel acest teren

Pe de altă parte, Alexandru Florian consideră că spațiul respectiv oricum stătea nefolosit, iar o viitoare construcție a muzeului ar ține cont de condițiile de mediu.  

„Am adresat o solicitare Secretariatului General al Guvernului pentru a vedea dacă acest spațiu este disponibil. Argumentele care au stat la baza acestei solicitări – e vorba de un spațiu care are deja în zonă trei muzee de nivel național și integrarea unui alt muzeu național – nu ar face decât să folosească și celor trei muzee, și viitorului muzeu. Pe ideea construirii unui cartier, nu complex muzeal, așa cum s-a speculat în spațiul public. Mai exact, de a fi într-un spațiu apropiat mai multe instituții de cultură. Această suprafață de 10.000 de metri pătrați care se află între cele două muzee, Muzeul Țăranului și Muzeul Antipa, stă neutilizată. Acesta a fost criteriul pentru care am întrebat dacă poate fi utilizat. În legătură cu faptul că este spațiu verde, eu am mai explicat că există proiectări ecologice care integrează natura. Pe de altă parte, există o legislație în România clară, care spune că, în cazul în care se afectează spațiul verde, ai obligația ca tot în București să faci plantări de arbori.

În privința depozitelor subterane, aș putea s-o demontez ușor,  pentru orice construcție subterană se fac săpături, gropi și tot ce distruge spațiul verde. Noi nu am solicitat tot spațiul respectiv, din 5.000 de metri pătrați nu înseamnă că tot acel spațiu va fi construibil. Amprenta va fi probabil de o mie de metri. Va fi un spațiu care se va amenaja, care va cuprinde și spațiu verde, și alei, tot ce implică un muzeu modern”, a explicat, pentru Reporter Global, Alexandru Florian.

În anul 2009, când s-a realizat Memorialul Holocaustului în spatele Primăriei Capitalei, au fost invocate și atunci argumente ecologice, care susțineau că se distruge spațiul verde, prin construirea acelui monument.

„Până la urmă, memorialul s-a făcut și autorul memorialului a plantat 40 de arbori în Parcul Izvor”, povestește Alexandru Florian.

Ce este însă surprinzător în această polemică este că niciunul dintre cei doi actori, nici directorul Muzeului Antipa, nici directorul Institutului Weisel, nu a inițiat o întâlnire ca să lămurească această dispută  face to face. Întrebați dacă au discutat personal, pentru a detensiona situația, fiecare a răspuns că nu.  

Contactată de Reporter Global, Ambasada Israelului în România a trimis poziția sa referitoare la această dispută.

„Ambasada Statului Israel apreciază în mod deosebit eforturile Guvernului României de a construi Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului. Faptul că toți liderii României și-au manifestat susținerea pentru înființarea unui astfel de muzeu reflectă angajamentul României față de acest demers important. Ne exprimăm speranța că în viitorul apropiat se va pune piatra de temelie a acestui edificiu”.

Muzeul Holocaustului, o dispută care recidivează des

În același timp, trebuie precizat că disputele privind locația viitorului muzeu nu sunt la prima încercare. În primăvara acestui an, consilierii Capitalei au respins de două ori un proiect care viza un viitor Muzeu al Holocaustului în Centrul Istoric, într-un imobil pe strada Lipscani. Motivul celor care au votat împotrivă sau s-au abţinut este acela că imobilul este destinat, de fapt, unei colecţii de tablouri. Istoricii au primit cu dezamăgire refuzul consilierilor.

Istoricul Radu Ioanid declara pentru Digi24: „Acest vot negativ, pentru că nu pot să-l văd altfel, al consilierilor municipiului Bucureşti este unul care loveşte în imaginea pozitivă a României. România este o ţară care a avut a treia comunitate evreiască din Europa ca mărime, comunitate care a avut o contribuţie extraordinară la modernizarea României”.

Motivele invocate de consilierii locali, indiferent de apartenenţa politică, au fost diverse. În timp ce Lucian Iliescu, consilier general PMP, a declarat că municipalitatea a dat 13 milioane de euro pe clădire pentru a fi amenajată acolo o pinacotecă în care să fie depusă colecţia de obiecte de artă a Bucureştiului, Aurelian Bădulescu, viceprimarul Capitalei, a avut alte argumente.

„Este o zonă plină de românism, foarte vascularizată în istoria noastră, Centrul Istoric al Capitalei. Nu este o zonă dotată cu utilități. Eu o să votez pentru, deși mă doare sufletul”,  declara Bădulescu în ședința Consiliului General al Municipiului București.

Proiectul muzeal este un parteneriat între Administrația Prezidențială, Guvernul și Parlamentul României. Preşedintele Klaus Iohannis declara, în martie 2016, după ce a vizitat Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, că va sprijini deschiderea unui muzeu similar în România. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este cel care coordonează proiectul.

Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) va avea ca scop prezentarea si promovarea istoriei, culturii si tradițiilor comunităților evreiești din România, pentru cunoașterea în plan intern și internațional a contribuției acestei minorități naționale la evoluția și modernizarea societății românești de-a lungul timpului.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele