Perspectiva evoluției economiei îngrijorează. Creșterea economiei încetinește și, odată cu acest fenomen, se simte presiunea cheltuielilor cu parfum electoral asupra bugetului. O parte din expansiunea economiei s-a datorat, de altfel, acestor majorări de salarii și pensii, care au stimulat consumul, dar au deteriorat balanța externă a țării. Inflația este și ea un efect al banilor în plus care au intrat, mai ales, în conturile angajaților statului. Presiunile inflaționiste nu depind însă exclusiv de politica salarială a guvernelor noastre, ci și de evoluția prețurilor petrolului, cu un impact semnificativ în toate celelalte costuri.

În acest moment însă, nu temperarea creșterii economice este problema mediului de afaceri, ci intensificarea riscului politic. „Mediul politic volatil”, spune elegant Dan Bucșa, economistul-șef pentru piețe emergente a grupului financiar Unicredit, „nu este propice pentru reformele necesare accelerării creșterii potențiale și corectării dezechilibrelor macroeconomice”. De la Londra se poate arunca o privire lucidă asupra economiei românești, însă actorii importanți ai comunității de afaceri românești sunt de-a dreptul înfuriați de unele modificări ale legislației penale, care lasă loc liber tratamentelor preferențiale, liberului arbitru și, în esență, corupției. Oamenii de afaceri nu comentează plecarea Laurei Codruța Kovesi din poziția de procuror-șef al DNA, dar nu putem să nu observăm că acest eveniment este asociat cu sentimentul că putem asista la o intensificare a corupției.

Despre riscuri politice avertizează și agenția de evaluare financiară Fitch în ultimul său raport cu privire la ratingul României. „Incertitudinea care înconjoară reforma justiției rămâne un risc al indicatorilor privind guvernanța României, care, deocamdată, stă așezată în linie cu celelalte state care au același rating, BBB”, spun analiștii Fitch. Însă această linie BBB pe care suntem plasați, stabil, deocamdată, de Fitch este primejdios de apropiată de un rating nerecomandat investițiilor. În cazul unui derapaj, sau al unei crize financiare globale, este aproape o certitudine aruncarea ratingului în categoria junk, care în argoul financiar înseamnă „nefrecventabil”.

Fitch transmite un avertisment mai clar, anume constatarea că există o lipsă de susținere din partea populației pentru controversatele modificări ale Codurilor penale, dar nu se așteaptă la alegeri anticipate.

Există însă un risc, din păcate asociat mai multor țări din regiune, ca toate aceste frământări politice locale să influențeze negativ fluxul, și așa slab, de fonduri europene. În această lună, Comisia de la Veneția va emite un raport preliminar de evaluare a separației puterilor în stat, iar în data de 19 octombrie, spun analiștii de la Unicredit, o opinie privind modificarea Codului penal. Comisia Europeană le-a recomandat politicienilor de la București să aștepte aceste opinii ale Comisiei de la Veneția înainte să adopte modificările legislative, ca atare „suspendarea președintelui și riscul unor modificări legislative de amploare prin ordonanțe de urgență sau alte proceduri rapide sunt mult mai puțin probabile decât la începutul lunii iunie”, arată Dan Bucșa. O viziune lucidă și, mai ales, informată, deoarece piața financiară știe că o eventuală intensificare a presiunilor instituțiilor europene privind inoportunitatea modificărilor legislației penale ar tensiona coaliția de guvernare. În acest caz, estimează unii analiști financiari, în care Comisia Europeană ar semnaliza o eventuală înghețare a fondurilor europene, am putea asista la deșirarea coaliției și la o schimbare de guvern, cu noi alianțe.

Separat de obositoarele tensiuni politice și de tentativele de a schimba legile care penalizează corupția, se mai întrezărește un risc: anul viitor începe un nou ciclu electoral. Prin tradiție, oamenii politici încearcă să seducă electoratul cu majorări de salarii, pensii și tăieri de taxe. În anumite situații, atunci când bugetele statului nu permit aceste majorări, unii consideră că aceste exerciții de seducție electorală cu buzunarul sunt pomeni.

Ne aflăm, din perspectiva bugetului, în această situație. „Veniturile colectate din impozite indirecte s-ar putea diminua anul acesta cu 0,4% din PIB, în timp ce veniturile din impozite directe sunt estimate să scadă cu 1% din PIB, după ce impozitul pe salarii și venit a fost redus de la 16% la 10%”, estimează analiza Unicredit. Un calcul lucid, cu rădăcini în realitatea imediată. Un risc ignorat de politicieni, deocamdată. Se pare că „guvernul ia în calcul implementarea în 2019-2020 a tuturor majorărilor salariale planificate până în anul 2022”, arată Unicredit. De unde bani? Răspunsul este simplu, deoarece nu prea există altă sursă care să nu afecteze deficitul bugetar: din Pilonul II. Adevăratul risc al pieței financiare, al Bursei în particular, dar și al bugetului de stat, căruia i se va crea iluzia echilibrului.

Din păcate, toate avertismentele și îngrijorările analiștilor economici s-au materializat: asistăm la o intensificare a inflației, la creșterea dobânzilor și la derapaje ale deficitelor conturilor mari ale țării. Putem evalua oare cât poate rezista economia României sub presiunea populismului și a intereselor politicianiste? Până la o nouă criză, sau ne-o vom trăi pe a noastră, indiferent ce se va întâmpla în lume, așa, ca grecii?