Ce vrea, de fapt, Tudorel Toader

După respingerea tuturor candidaților la șefia DNA, Tudorel Toader a cerut modificarea activității celui mai eficient parchet din România, potrivit UE.

12 minute de lectură

Procedura de desemnare a viitorului șef al DNA se reia, astfel ca până în luna septembrie înlocuitorul Laurei Codruța Kovesi să intre în pâine. Asta, dacă Tudorel Toader nu va considera din nou că niciun candidat dintre cei înscriși în prima rundă nu este competent. Dincolo de faptul că nu au fost anunțate public criteriile după care se face selecția, devine tot mai evident că, înainte ca DNA să aibă un nou procuror-șef, schimbările la DNA au început.

Inspecția Judiciară a anunțat zilele acestea că începe un mare control la DNA. Toate dosarele care cercetau presupuse fapte de corupție ale judecătorilor și ale procurorilor vor fi luate la puricat de Inspecția Judiciară. Potrivit anunțului acestei entități din structura Consiliului Superior al Magistraturii, este vorba despre dosarele care datează din perioada 1 ianuarie 2014 până în prezent. De ce trebuie un astfel de control nu este clar încă, însă există mai multe ipoteze.

300 de dosare pentru magistrați

Unul dintre candidații respinși de Tudorel Toader la șefia DNA a scris în proiectul său de management ceea ce a devenit o știre care a circulat insistent. 300 de dosare de magistrați se aflau în lucru la DNA, la secția specială care combătea corupția. 300 de dosare despre care nu se știa nimic, în care deopotrivă procurori și judecători erau suspecți de acte de corupție.

Marius Iacob, numărul 2 din DNA, spune că 300 din cei 7.000 de magistrați activi sunt cercetați pentru acte de corupție. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Marius Iacob a scris că înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție duce la modificarea competenței DNA cu privire la persoanele care dețin calitatea de judecător sau procuror. Legea nr. 207/2018 prevede și obligația DNA de a înainta cauzele în care sunt cercetați magistrați la momentul la care secția devine operațională. „În prezent, la DNA sunt înregistrate aproximativ 300 de cauze care se află în această situație. Pentru că se modifică în acest mod competența Direcției, și dispozițiile referitoare la organizarea DNA din Regulamentul de ordine interioară trebuie modificate urgent, întrucât Serviciul pentru combaterea infracțiunilor în justiție trebuie desființat, iar întreaga activitate a Secției de combatere a corupției trebuie regândită”, arăta Marius Iacob în proiectul său de management.

Este vorba despre modificările operate anul trecut la una dintre Legile Justiției, care i-au luat DNA dreptul de a investiga corupția din rândul magistraților. După eliminarea căilor de atac, legea a intrat în vigoare în urmă cu două săptămâni, fiind promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Această modificare a fost una dintre cele mai impetuoase dispute pe parcursul celor opt luni în care aceste legi s-au aflat în polemică. Este vorba nu doar despre transferul competențelor de la DNA la Parchetul General. Este vorba și despre faptul că secția, ca atare, este decimată. În structura DNA, cu tot cu filialele din teritoriu, lucrau 150 de procurori. Prin noua lege, la Parchetul General vor fi, doar la București, unde legea a stabilit că va funcționa această entitate, 15 procurori. De zece ori mai puțini. Dacă adăugăm și faptul că aceștia vor fi nevoiți să se deplaseze în țară pentru cercetări, este greu de crezut că vor fi la fel de eficienți.

Explicațiile Inspecției Judiciare

Toate dosarele vor constitui obiectul unui control tematic comun privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA ce vizează magistrați sau care au legătură cu aceștia. Controlul va avea loc în perioada 1 august-1 octombrie, iar raportul va fi înaintat Consiliului Superior al Magistraturii până la 5 noiembrie, conform Inspecției Judiciare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut că existența acestor dosare, de care nu a știut, s-ar putea justifica prin faptul că magistrații se opun înființării unei secții care să investigheze infracțiunile comise de procurori și judecători.

Toader a amintit de protestele tuturor procurorilor organizate la Parchetul General, la DNA și la DIICOT din toamna anului trecut, când legile justiției au intrat în dezbaterea Comisei Iordache.

„Nu am ce să comentez decât că am aflat și eu că sunt 300, dar cred că a spus 300 de dosare care trebuie transferate și într-o cauză pot fi mai mulți făptuitori, autori, suspecți, ce or fi dânșii. La momentul la care va avea loc transferul, sigur o să vedem la ce se referă respectivele cauze. Evident că și mie mi se par foarte multe, evident că nu am știut niciunul dintre noi așa ceva și tot evident cred este și faptul că așa se poate justifica împotrivirea ca respectiva secție să se înființeze la Ministerul Public”, a declarat ministrul Justiției.

Pe lângă criticile procurorilor, au existat și observațiile Comisiei de la Veneția pe acest subiect, care au arătat că eficiența acestor investigații ar putea scădea. În același sens s-au pronunțat și mai mulți experți din Parlamentul European și din cadrul Comisiei Europene.

Așadar, la nici o lună de la revocarea lui Kovesi și la abia o săptămână de la promulgarea legii, cele 300 de dosare ale magistraților presupuși corupți reprezintă prioritatea zero a autorităților. Mai exact, dislocarea dosarelor.

Cum nu se știe despre cei care au făcut obiectul acestor investigații, se pune întrebarea dacă acești procurori lucrează în continuare diferite dosare sau dacă judecătorii în cauză se pronunță în dosare ale DNA.

Profilul necunoscut al șefului DNA

După eșecul primului concurs, ministrul Toader așteaptă să se înscrie cât mai mulți candidați pentru a ocupa funcția de procuror-șef al DNA, iar aceștia ar trebui să aibă un plan managerial „din care să rezulte starea actuală a DNA-ului, din care să rezulte măsurile de îmbunătățire a activității, din care să rezulte și un grafic privind realizarea măsurilor de îmbunătățire a activității”.

În această frază, Toader a comprimat toate explicațiile referitoare la respingerea celor patru procurori care se înscriseseră la concursul pentru succesiunea la șefia DNA.

„Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorității DNA-ului, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile și graficul de realizare a respectivelor măsuri. Nu poți face o chestiune descriptivă ce este DNA și cât de bine a funcționat el”, a spus Toader, în condițiile în care ministrul desemnat de ALDE a fost critic încă de la preluarea mandatului față de activitatea uneia dintre puținele instituții lăudate în rapoartele MCV.

Termenele, modificările și mai ales criticile, așadar, nu s-au pliat pe viziunea lui Toader. Acesta a precizat că asta le-a lipsit celor patru candidați care au susținut până acum interviul pentru acest post.

Selecția pentru postul de procuror-șef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunțul privind semnarea decretului de către președintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi.

Ministrul cel politic

Tudorel Toader nu a explicat cum s-au desfășurat interviurile și nici nu a făcut publică evaluarea lor. Faptul că viitorul șef al DNA a fost intervievat de un ministru desemnat politic a suscitat semne de întrebare.

Președintele USR, Dan Barna, consideră că ministrul Justiției, Tudorel Toader, încearcă să „treneze” numirea procurorului-șef al DNA până când președintele va promulga Legea 303/2004 privind statutul magistraților, care spune că are dreptul de a refuza propunerea o singură dată, astfel încât și „DNA să devină un breloc la legătură de chei a lui Dragnea și Tăriceanu”.

„E foarte greu de găsit un profil de nivelul Vioricăi Dăncilă pe termen scurt pentru șefia DNA. Am văzut că, dacă ne uităm la actualul Guvern, orice persoană care are un minim profesionalism, o carieră consistentă și niște competență nu îndeplinește criteriile. Dacă ne uităm comparativ ce persoane îndeplinesc criteriile și ne uităm la acest Guvern și la gafele din ultimele zile care ne fac de rușine în toată Europa, înțelegem despre ce criterii este vorba. De fapt, nu sunt criterii, sunt pretenții”, a declarat Dan Barna.

Ludovic Orban a cerut ca desemnarea viitorului șef al DNA să se facă de către CSM. Mai exact, procedurile, între care interviul este cel mai important, să fie atribuite ca responsabilitate forumului suprem al magistraților din România.

Ludovic Orban spune că Tudorel Toader este vedeta acestei proceduri de numire a șefului DNA, iar PNL ar dori „ca organismul care să fie decisiv în numirea procurorului-șef DNA să nu fie ministrul Justiției, ci să fie CSM, motiv pentru care îi solicităm ministrului Justiției să trimită către CSM toate candidaturile care îndeplinesc condițiile legale și să permită CSM să decidă care dintre candidați îndeplinește în cea mai înaltă măsură condițiile de a ocupa funcția de procuror-șef al DNA, prin acordarea avizului CSM către acel candidat”. De asemenea, liderul liberalilor a invocat ca argument și criticile din raportul MCV, precum și observațiile Comisiei de la Veneția, care arătau că, prin intermediul modificărilor recente în procedurile de numire și revocare a șefilor de parchete centrale, politicul devine discreționar tocmai prin puterile acordate ministrului Justiției.

Și liderul PMP, Eugen Tomac, s-a referit la plierea selecției pe considerentele puterii actuale. El a spus că, probabil, nu s-a întrunit consensul. Cei doi șefi ai domnului Tudorel Toader, cei care l-au înscăunat în fruntea Ministerului Justiției, probabil nu sunt de acord cu încercarea candidaților care s-au înscris în această cursă, cu profilul lor și se caută un consens care să le dea confortul că este alesul care corespunde criteriilor lor de exigență, a spus Tomac.

Nedumeririle lui Zegrean

Probabil că această comisie a ajuns la concluzia că niciunul nu îndeplinește condițiile de a fi procuror-șef DNA, a comentat și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. El și-a exprimat îndoiala în privința obiectivității selecției, în condițiile în care trei dintre ei candidați sunt chiar în structurile de conducere a DNA. „Mă gândeam că procurorul-șef adjunct, Marius Iacob, îndeplinea condițiile pentru a fi acolo, pentru că dacă ar fi să luăm în serios ce se întâmplă, ar trebui ca ei să-și dea demisia, dacă niciunul dintre ei nu îndeplinesc condițiile pentru a fi procuror-șef DNA, nici pe cea de adjunct nu o pot îndeplini, pentru că sunt momente când trebuie să-l înlocuiască pe procurorul șef”, a declarat Augustin Zegrean.

Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, se îndoiește că interviurile pentru postul de șef DNA au fost obiective. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO

Fostul președinte al Curții Constituționale a spus că mai degrabă cei patru candidați nu au îndeplinit pretențiile celor din comisia de examinare, nu condițiile. Întrebat dacă munca procurorilor a fost descurajată de Ministerul Justiției prin această respingere, Zegrean a spus că a fost desconsiderată.

„Descurajată nu, a fost desconsiderată. Nu cred că descurajată, pentru că ei nu cred că sunt atât de speriați de acest eșec. Toți au funcții foarte mari și să spui că niciunul nu îndeplinește criteriile înseamnă că nu au răspuns la pretențiile pe care cei care au examinat le aveau față de această funcție”, a explicat Zegrean.

Întrebarea care se pune, la capătul acestei prime runde eșuate de desemnare a unui înlocuitor credibil, este ce fel de candidat va fi preferat de puterea politică. Faptul că li se cere candidaților să se raporteze critic la activitatea DNA ca un criteriu de evaluare ridică semne de întrebare. În raport cu evaluările experților referitoare la activitatea Departamentului Anticorupție în perioada Laurei Codruța Kovesi există laude. Concrete. Dacă adăugăm și distincțiile oferite de diferite state occidentale, la cel mai înalt nivel de reprezentare, atunci activitatea DNA în mandatele Kovesi nu ar trebui să fie subiect de reformă. Dimpotrivă, mai ales dacă autoritățile române sunt cu adevărat angajate în ridicarea mecanismului de cooperare și verificare al Comisiei Europene. Adică monitorizarea reformelor din justiție, la care România era încă restantă la momentul aderării la Uniunea Europeană. Din clasa politică, din rândul experților care monitorizează România în acoperirea standardelor statului de drept, cu excepția actualei coaliții guvernamentale, nimeni nu a cerut reformarea DNA.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele