Contestatarii lui Ludovic Orban intenționează ca la Consiliul Național de la finalul acestei săptămâni să obțină un vot pentru declanșarea procedurilor de organizare a unui congres extraordinar. Acesta este cadrul indicat de statutul PNL pentru desemnarea președintelui formațiunii.
Până acum s-au adunat mai mulți lideri de filiale locale, printre care Marian Petrache, Iulian Dumitrescu, Cristian Bușoi, alături de Alina Gorghiu, care au cerut explicit și public plecarea lui Ludovic Orban din fruntea principalului partid de opoziție.
Aceștia au pornit de la plângerea înaintată de Orban la Parchetul General la adresa premierului Viorica Dăncilă, pe care o acuză de înaltă trădare și de uzurparea funcțiilor oficiale. Emulii lui Orban nu s-au delimitat de demersul liderului PNL, însă l-au acuzat că nu s-a consultat cu partidul înainte de a merge în fața procurorilor. Practic, gruparea anti-Orban se plânge că de la instalarea în funcție, Ludovic Orban s-a înconjurat de o grupare fără notorietate și experiență politică și a redus la statutul de decor marea majoritate a parlamentarilor liberali și a liderilor de organizații PNL.
În acest caz, nu este vorba despre grupări distincte sau de vreo răfuială între vechii membri ai PNL și cei proveniți din partidul care a guvernat în timpul administrației Băsescu, PDL. Criticii lui Orban provin din ambele structuri și au în componență oameni cunoscuți pentru capacitatea organizatorică în plan local, cea care contează cel mai mult în pregătirea alegerilor, cea care mobilizează electoratul la vot.
Schimbarea statutului PNL
În pregătirea Consiliului Național, forum care se întrunește o dată la șase luni, Orban a pregătit o mișcare prin care să-și poată amuți contestatarii. Mai exact, la o ședință de zilele trecute, a propus modificarea unui articol din statutul PNL prin care președinții de organizații locale ale PNL să poată fi schimbați din funcție dacă votul întrunește adeziunea a jumătate plus unu dintre membri. Până acum, statutul preciza că doar cu o majoritate de două treimi poți schimba liderii de filiale. După o dispută legată de corectitudinea votului din cadrul ședinței Biroului politic și reluarea de trei ori a numărării voturilor, propunerea lui Orban a fost adoptată. Pentru a intra în vigoare, mai este nevoie de validarea ei în Consiliul Național din zilele următoare.
Liderul liberal a spus că nu s-a modificat încă statutul. A fost votată o propunere în BPN, care urmărește o mai bună capacitate pentru Biroul Executiv de a putea îmbunătăți performanța electorală a partidului, mai ales în acele filiale care, în mod evident, nu se respectă deciziile partidului, campaniile naționale ale partidului sau nu își ating obiectivele electorale, a arătat președintele PNL, Ludovic Orban, la finalul ședinței Biroului Politic Național.
Liberalii au aprobat modificarea statutului PNL, cu 32 de voturi „pentru”, 17 voturi „împotrivă” și 6 abțineri. Printre cei care au votat împotrivă sunt liderul senatorilor PNL Iulian Dumitrescu și prim-vicepreședinte PNL, liderul PNL București Cristian Bușoi și deputații Gigel Știrbu și Cristian Buican. De cealaltă parte, vot de susținere au dat prim-vicepreședinții PNL Ilie Bolojan și Raluca Turcan, precum și liberalul Dan Motreanu.
Potrivit unor surse politice, președintele filialei PNL Sector 3, Florin Alexe, a cerut de mai multe ori renumărarea voturilor, însă rezultatul a ieșit mereu același.
Florin Alexe este liderul organizației Sector 3 București a PNL, care a fost demis din funcție de Ludovic Orban, însă înlăturarea sa din funcție nu s-a produs încă, întrucât nu a fost validată de forurile mai importante ierarhic din partid. Între timp, în jurul lui Florin Alexe s-au adunat mai mulți susținători, între care și Cristian Bușoi, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Bușoi este liderul PNL București și fost contracandidat al lui Orban la șefia liberalilor, aflat într-o perioadă de umbră, după ce a pierdut toate nominalizările la funcții publice sub argumentul că rezultatul la alegerile parlamentare din 2016 a fost modest pentru filiala PNL București.
Bușoi se află pe lista de lideri locali PNL pe care Orban dorește să-i schimbe din funcție în toamnă. Ea mai cuprinde liderii organizațiilor de sector, PNL Ilfov – Marian Petrache și PNL Prahova – Iulian Dumitrescu.
Potrivit liderului PNL, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Național care va avea loc pe 4 august se vor afla și două proiecte de hotărâre, cel referitor la criteriile, procedura și calendarul de alcătuire a listei candidaților PNL pentru alegerile europarlamentare și un calendar de desemnare a candidaților PNL la funcțiile de primar în municipiile reședință de județ.
Un loc pentru Bruxelles
Tensiunile din rândul liberalilor mai au la origine și desemnarea candidaților pentru alegerile europarlamentare, care vor avea loc în primăvara anului viitor. Data nu a fost încă stabilită de guvern, însă febra ocupării unui loc eligibil a produs forfotă în mai toate partidele.
La liberali a coincis inclusiv cu revolta politicienilor cu notorietate proveniți din PDL, care au protestat față de lipsa de transparență a discuțiilor purtate de Ludovic Orban pe subiectul alcătuirii listelor. Grupați în jurul lui Vasile Blaga, proaspăt achitat într-un proces în care a fost acuzat de DNA că ar fi folosit surse ilegale pentru finanțarea PDL, noii liberali, cum mai sunt denumiți aceștia, au reclamat absența lor de pe listele de europarlamentari. Vasile Blaga, Emil Boc, Gheorghe Falcă, Gheorghe Flutur, Mircea Hava au venit la București în urmă cu două săptămâni, unde și-au marcat reintrarea în politica activă.
Ludovic Orban, care nu a fost invitat la întâlnirea amintită, a spus că Vasile Blaga, după o lungă perioadă de timp în care a făcut un pas înapoi în urma dosarului care i-a fost făcut, a fost achitat de instanța de fond și a redevenit membru activ al PNL. Pentru Orban, mesajul dat de Blaga a fost unul de mobilizare, de unitate, și a exprimat obiectivul clar al partidului de câștigare a alegerilor, alegeri prezidențiale și celelalte categorii de alegeri care vor urma. „PNL este un partid unit, partid în care, evident, există o democrație, există libertatea de exprimare, există diversitate de opinii, dar acțiunea politică a partidului este coerentă și este determinată de statut și de deciziile organismelor statutare”, a spus Orban despre întâlnirea foștilor PDL-iști, care a fost interpretată de cei mai mulți observatori ca un avertisment pentru Blaga. Dacă nu sunt luați în calcul după criteriul parității în alcătuirea listelor de europarlamentari, fie se alătură contestatarilor lui Orban, fie negociază cu partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, ALDE.
La nivel declarativ, pentru a atenua tensiunile, Orban a spus că Blaga, asemenea oricărui lider al partidului care are proiecte, este bine-venit să se alăture forțelor PNL. „Este membru al Biroului Politic Național, este în conducere. Orice fel de lider al partidului care are calități, care are experiență politică, care are proiecte, care are ceva de spus în viața publică este bine-venit să se alăture forțelor partidului național liberal de câștigare a alegerilor”, a mai spus Orban.
În realitate, au început oficial negocierea locurilor pe liste între taberele din PNL, iar Blaga a primit de la Ludovic Orban asigurarea că vor fi patru, din cele opt locuri considerate eligibile, pentru foștii PDL-iști.
După cum pare configurată lista în acest moment, pe primul ar urma să fie Ludovic Orban, urmat de fostul copreședinte al partidului, Vasile Blaga. Pe listă s-ar mai regăsi Daniel Buda, Marian Jean Marinescu, ambii foști PDL, Siegfried Mureșan și Mircea Hava. Actualul europarlamentar Cristian Bușoi nu va fi propus pentru un nou mandat. De asemenea, se pare că Orban i-ar fi oferit și fostului lider PNL, Crin Antonescu, un loc pe lista viitorilor europarlamentari PNL, însă acesta ar dori mai degrabă un nou mandat pentru soția sa, Adina Vălean, în prezent europarlamentar.
Următoarele luni vor confirma dacă această schiță rămâne valabilă, dar, pe moment, pare că asigură potolirea spiritelor între tabăra lui Blaga și cea a lui Orban. Dacă gruparea foștilor membri ai PDL îl va susține pe Orban pentru păstrarea fotoliului de președinte PNL, iarăși este o chestiune pe care doar timpul o va confirma. Deocamdată, vorbim despre strategia de supraviețuire în fruntea liberalilor, postul din care se fac și se desfac listele aleșilor.
Îmbrățișarea doctrinei ALDE, amânată
Un partid aflat în opoziție, dincolo de atitudinea critică și demersurile concrete pentru slăbirea Puterii, mai are o problemă. Traseismul. Ispitirea cu locuri de parlamentar în tabăra guvernanților este o realitate care te cheamă la tablă în fiecare zi.
Beneficiind de slăbirea poziției lui Liviu Dragnea în PSD, Călin Popescu Tăriceanu își fundamentează pregătirile pentru o posibilă candidatură la prezidențiale și prin atragerea de noi membri. În această vară, patru parlamentari liberali au dezertat către ALDE. Iar numărul lor nu este exclus să crească, în condițiile în care nemulțumirile din PNL cresc, iar lupta pentru șefia liberalilor cel mai probabil va determina plecări din rândul celor învinși. Perdanții unui astfel de război de obicei nu prind locuri eligibile pe liste.
De aceea, în ultima vreme s-a tot vorbit despre negocieri cu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Infirmate oficial, dar confirmate în culise. Mai mulți dintre liberalii care se află pe lista de decapitare din funcții, potrivit unor surse din interior, intenționează să se îndrepte către ALDE în cazul în care vor fi lăsați fără funcții și nu se vor regăsi pe liste.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, afirmă că circulă de câteva săptămâni „un fake news” potrivit căruia el ar fi avut negocieri politice cu fostul copreședinte al PNL, Vasile Blaga, și cu președintele Pro România, Victor Ponta. Tăriceanu spune că astfel de negocieri nu au avut loc și nu vor avea pentru că alianța PSD-ALDE este solidă și le transmite celor care vor să vadă stopată lupta împotriva statului paralel că nu le va merge cu tactica fake news.
Tăriceanu și-a întrerupt concediul pentru a posta pe Facebook că fidelitatea față de PSD este intactă. El a spus că, de câteva săptămâni, circulă intens un fake news care este reluat periodic, în ciudă faptulului că nu există niciun argument pentru a-i da crezare. Sunt invocate surse neprecizate, informații din interior, se face referire la întâlniri secrete. „Sursele nu există, informațiile sunt false, iar întâlnirile nu au loc, dar asta nu îi împiedică pe cei care le răspândesc. Ultimul zvon lansat ar fi că aș fi negociat cu Vasile Blaga și cu Victor Ponta și că urmează destrămarea coaliției de guvernare și formarea unei noi majorități. Nimic mai fals și doresc să pun punct acestei campanii de fake news”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe contul său de Facebook.
Argumentul suprem al lui Tăriceanu pentru combaterea știrii de epocă postadevăr este faptul că se află în vacanță. „Las deoparte faptul că am fost plecat în concediu cu familia în ultimele zile. Astfel de negocieri nu aveau cum și nu vor avea loc dintr-un motiv foarte simplu. Coaliția dintre ALDE și PSD este solidă și are la bază câteva principii care ne și asigură o susținere populară masivă, așa cum au arătat-o și ultimele sondaje. În primul rând, este vorba despre apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor și lupta împotrivă abuzurilor comise de statul paralel. În al doilea rând, consolidarea creșterii economice, astfel încât să se facă simțită în buzunarele românilor. Este adevărat că asemenea oricărei coaliții există diferende cu privire la pașii tactici ce trebuie urmați, în diferite situații; dar din punctul de vedere al obiectivelor strategice există un acord puternic între ALDE și PSD”, a mai scris el.
Liderul ALDE le transmite celor care vor să vadă stopată lupta împotriva statului paralel că „nu le va merge cu tactica fake news”.
Așadar, Tăriceanu își afirmă un statut tot mai independent față de PSD, în cadrul coaliției, avertizând că își ia libertatea de a se opune în continuare în privința unor tactici politice. Or, legitimarea unei astfel de poziții nu se poate face fără întărirea forței de vot. Cu alte cuvinte, Tăriceanu nu poate înainta pe drumul său spre lansarea unei candidaturi la Palatul Cotroceni fără lărgirea partidului – în Parlament și în filiale.
Fiii risipitori
În PNL însă, disputele nu s-au încheiat. Se poate spune că s-au temperat înaintea Consiliului Național, al cărui rezultat îl vom vedea la finele săptămânii. Atunci, Orban va vedea câtă lume îl susține și dacă deține controlul în forurile cu decizii importante. Până atunci, după ce a încercat să mulțumească tabăra celor care au provenit din fostul partid guvernamental al lui Traian Băsescu, a mai realizat un armistițiu. Unul dintre deputații care demisionaseră din partid, Florin Roman, s-a întors la matcă.
Roman a anunțat în iunie că a demisionat din funcția de vicepreședinte al formațiunii, afirmând că, „atunci când începi sa constați că, după multă muncă și efort, părerea ta este minoritară”, trebuie să iei decizia. Potrivit unor surse din parid, Florin Roman a avut o dispută într-una dintre ședințele PNL cu prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan, pe motiv că acesta a fost de acord cu acordarea pensiilor speciale pentru aleșii locali, decizie adoptată de Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ din care face parte, iar Turcan i-a spus că este „paralel”. Liberalii chiar vorbeau la un moment dat că aceia dintre parlamentarii care au votat pentru pensii speciale pentru aleșii locali vor fi excluși din partid. Votaseră câțiva dintre parlamentarii aflați în situație, foști primari și foști consilieri locali sau județeni. Pedepsele nu s-au mai aplicat, cel mai probabil, tot pentru asigurarea „unității” atât de clamate de liderii partidului.
Cum a revenit Roman asupra demisiei? „Urmare a discuțiilor avute cu președintele PNL, Ludovic Orban, cu președintele PNL Alba, Mircea Hava, și cu alți colegi, am luat decizia de a reveni asupra demisiei anunțate din calitatea de vicepreședinte al partidului”, a anunțat deputatul. Nu fără să adauge că nu este genul de om care „să renunțe la greu” și nu fără să le mulțumească acelora care i-au fost alături și l-au luat în seamă.
Gheorghe Flutur pune punctul pe I
„PNL are obligația să dea semnalul de coagulare a dreptei în perioada următoare, pentru câștigarea următoarelor seturi de alegeri. România are nevoie de asta. (…) Întâi să ne armonizăm în casă lucrurile între noi, după care, pasul următor, semnale de colaborare și de coagulare a dreptei pe un proiect curajos pentru perioada următoare, ca să putem guverna”, spune fostul ministru Gheorghe Flutur. În opinia liderului județean, PNL trebuie să decidă „ce vrea să facă cu România când ajunge la guvernare” și să demonstreze electoratului că are un program coerent pe care să-l pună în practică pentru a realiza obiectivele propuse.