Chestii de respect

190
5 minute de lectură

Vă mai amintiți de Ernst Strasser? A fost ministru de interne în Austria, din partea conservatorilor, și apoi eurodeputat. În octombrie 2014, el a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru că a acceptat să prezinte, pentru bani, amendamente la legi europene aflate în dezbatere.

Dar de Zoran Thaler vă mai amintiți? A fost ministru de externe al Sloveniei și eurodeputat. Și a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare şi la plata unei amenzi de 32.250 de euro pentru luare de mită în schimbul modificării legislaţiei UE.

Condamnarea a fost pronunțată în urma unui acord încheiat de Thaler cu procurorii. Acesta și-a recunoscut faptele, spunând că regretă că a fost implicat într-un „scandal orchestrat” și s-a angajat să doneze 15.000 de euro unui spital. Totodată, a renunțat să atace decizia în apel.

Strasser și Thaler au fost filmați cu camera ascunsă în 2011, în timp ce negociau susținerea de amendamente contra cost cu reporterii de la The Sunday Times deghizați în lobbiști. Și eurodeputatul român Adrian Severin a căzut în plasă, după cum bine se știe.

În noiembrie 2016, Adrian Severin a fost condamnat de justiția din România la patru ani de închisoare cu executare. Spre deosebire de Thaler, el nu doar că a refuzat orice înțelegere cu procurorii privind recunoașterea vinovăției, dar a și declarat în permanență că este victima unui proces instrumentat politic.

Devenit între timp om liber, Ernst Strasser n-a beneficiat de vreun loc de onoare la festivități de lansare a președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene, un mandat care l-a precedat pe cel românesc. Și asta, chiar dacă ai lui conservatori se află azi la guvernare la Viena.

O astfel de onoare i-a revenit doar românului Adrian Severin, la festivitatea de la Ateneul Român. O țară întreagă l-a văzut chiar în imediata apropiere a lojei rezervate oficialilor europeni și români, astfel încât nu avea cum să scape obiectivelor camerelor tv.

Spre deosebire de alți demnitari români condamnați pentru acte de corupție, Adrian Severin a greșit față de Uniunea Europeană, încălcând regulile chiar în instituțiile acesteia. Și doar un naiv ar crede că el și-a făcut singur loc în loja de maximă vizibilitate publică, păcălind cumva vigilența organizatorilor. Nu, așa ceva nu se face.

Dincolo de reticența Palatului Victoria în a oferi explicații privind prezența lui Adrian Severin în lojă și de țâfna ministrului culturii, Daniel Breaz („Ați fi vrut să stea pe scări?”, a replicat acesta, la Digi24), semnalul este clar: Adrian Severin este unul de-al nostru și noi vă arătăm că îl susținem, chiar dacă voi, Uniunea Europeană, ne-ați obligat să-l condamnăm. Și, dacă vrem, putem să vă sfidăm.

Episodul întregește un narativ extrem de drag actualei guvernări: Uniunea Europeană, instituțiile ei, sunt arogante cu România, nu o respectă. Ele au forțat de-a lungul anilor autoritățile române să ia decizii împotriva interesului național, bazându-se pe „cozi de topor”, români care „fac jocurile” celor de la Bruxelles, fie că vorbim despre politicieni sau de organizații ale societății civile.

Guvernarea instalată la sfârșitul anului 2016, cu o majoritate solidă, bazată pe un scor electoral covârșitor, chiar dacă obținut în condițiile unui absenteism masiv la urne, a spus de la bun început că inaugurează „o eră a redobândirii demnității naționale în fața instituțiilor UE”.

Modificările operate la legile justiției au fost, evident, prezentate ca stând la baza acestei resurecții, în timp ce criticile venite de la Bruxelles, de la Comisia de la Veneția sau din interior au devenit tot atâtea dovezi ale comportamentului reacționar, discreționar și, firește, arogant al străinătății.

În paralel, a fost concepută o adevărată teorie a conspirației, potrivit căreia România este o victimă a bătăliilor dintre familiile politice europene, așa cum le-a spus liderul Liviu Dragnea fruntașilor PSD în celebrul său discurs din decembrie.

Expunerea lui Adrian Severin într-un context de maximă atenție internă și internațională a fost un răspuns la fel de puternic precum absența lui Liviu Dragnea de la festivități.

Plecat în concediu, într-o destinație necunoscută și în baza unui aranjament financiar neclar, Liviu Dragnea a chemat mai înainte Comisia Juncker în fața Curții Europene de Justiție, contestând raportul OLAF în baza căruia au fost formulate acuzații la adresa sa.

Dincolo de fondul problemei, care rămâne a fi clarificat, mesajul transpare: instituțiile europene acționează în contra României, iar cei care luptă eroic împotriva lor și pentru demnitate națională sunt tocmai guvernanții de la București.

Ei nu încetează să ceară respect din partea partenerilor europeni, în timp ce refuză recomandările instituțiilor europene și recurg la gesturi sfidătoare.

Au astăzi răspunderea și onoarea de a gestiona pentru o jumătate de an afacerile europene – un aspect destul de stânjenitor pentru propaganda care spune că România a fost transformată în colonie.

În același timp, la București, într-un discurs care a stârnit nenumărate comentarii, președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a omagiat România în limba română. Chestie de respect.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele