Deficitul comercial este un semn de slăbiciune pentru o economie. Specialiștii numesc acest simptom o lipsă de competitivitate față de restul mediului economic. Desigur, sunt mai multe cauze care duc o economie în situația de avea deficit comercial și statele care au deficit nu sunt puține.

De exemplu, în Uniunea Europeană, în luna august a.c., 7 state aveau excedent comercial și restul de 21 aveau deficite, mai mari sau mai mici. Se știe deja, Germania atinge de câțiva ani recorduri ale excedentului comercial, în luna august acesta fiind de 158 de miliarde de euro. La polul opus, Marea Britanie înregistra un deficit de 101 miliarde de euro. Este un record absolut al Uniunii Europene în materie de deficit, ceea ce, parțial, poate explica și decizia privind Brexitul. În altă ligă se află Franța și Spania, care au și ele deficite substanțiale de 54 de miliarde de euro și, respectiv, 22 de miliarde de euro.

În categoria a doua a celor mai mari deficite intră însă trei state care au valori apropiate, adică Grecia, Portugalia și România, cu deficite cuprinse între 9 și 14,5 miliarde de euro. În rest, toate celelalte state europene au reușit să-și reducă deficitele comerciale până la niveluri rezonabile, extrem de mici în raport de produsul intern brut.

Intră și România în „capcana portugheză”?

Din acest punct de vedere, România se află într-o zonă complicată. Lăsând la o parte economiile cu anvergură, precum Marea Britanie, Franța sau Spania, România se află într-o companie care spune multe. Adică alături de Grecia, care a traversat o criză de durată și dureroasă, și de Portugalia, care a dat naștere unui sindrom numit „capcana portugheză”, care definește o economie care nu mai găsește de ani zile resursele de creștere. România are un nivel al deficitului comercial care poate da destule motive de îngrijorare, cu atât mai mult cu cât devine cronic. Iar cifrele arată fără putință de tăgadă acest lucru.

Astfel, pe primele opt luni ale anului, deficitul comercial a ajuns la aproximativ 9 miliarde de euro (exporturi de 45 de miliarde de euro, importuri de 53,9 miliarde de euro), cu 1,1 miliarde euro mai mult decât anul trecut.

Alimentele, carburanții și produsele chimice: 90% din deficit

Mult mai interesant este de văzut care sunt domeniile care stau la baza acestui deficit. Există trei probleme majore: produsele chimice, carburanții și alimentele. Produsele chimice au produs un deficit de aproximativ 4,9 miliarde de euro. Motivul principal al deficitului comercial enorm este închiderea celor mai multe combinate de îngrășăminte chimice (cu excepția Azomureș din Târgu Mureș) plus reducerea drastică a activității Oltchim. Producția românească a fost înlocuită de importuri masive, însă, dincolo de abordările naționalist-economice, nu trebuie uitate erorile făcute în administrarea companiilor din domeniu. La fel de adevărat este că o politică publică pentru industria chimică ar trebui făcută. Altfel, deficitul pe care îl vedem astăzi va fi și mai mare în viitor.

Al doilea deficit comercial, în termeni nominali, este la capitolul combustibili minerali, în valoare de 2 miliarde de euro. Aici deficitul este destul de surprinzător, pentru că România are capacități de producție suficiente și resurse de materii prime autohtone. Este posibil ca importurile care alimentează deficitul să fie cele de țiței, gaze naturale și cărbune, dar, în această situație, există întrebarea: de ce nu poate fi echilibrat deficitul prin exploatarea resurselor interne?

În fine, al treilea domeniu este cel al alimentelor, care creează un deficit de 1,3 miliarde de euro. Aici surpriza nu mai este deloc mare. Și înainte de criza din anul 2008, creșterea consumului a dus la apariția unui deficit comercial la capitolul alimente. Un deficit care a dispărut în timpul crizei. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare, industria alimentară autohtonă nu poate satisface piața internă în anii în care consumul crește.

În concluzie, trei domenii, industria alimentară, industria chimică și industria de producție a combustibililor, totalizează un deficit comercial de aproximativ 8,2 miliarde de euro, adică 90% din total. Ce ar trebui făcut pentru reducerea acestui deficit comercial? Politici publice. Ce se întâmplă în realitate? Nimic concret.