Aachen este locul de unde și-a condus imperiul Carol cel Mare (742-814), a cărui construcție politică se suprapune, în bună parte, celei pe care azi o numim Europa Occidentală și este văzut în prezent drept un părinte mitologic al ideii europene. Începând cu 1950, orașul Aachen decernează prestigiosul Premiu Carol cel Mare (Charlemagne) unei personalități care s-a distins prin angajamentul în favoarea unității europene.
Tratatul a fost semnat din partea Germaniei de cancelarul Angela Merkel și de ministrul de externe Heiko Maas, iar din partea Franței, de președintele Emmanuel Macron și de șeful diplomației, Jean Yves Le Drian.
Parisul și Berlinul își propun să conlucreze pentru crearea unei „zone economice franco-germane cu reguli comune”, să acționeze în direcția unei convergențe economice, să clădească o cooperare regională transfrontalieră, precum și să înființeze o Adunare parlamentară comună, formată din 100 de deputaţi francezi şi germani.
Răspunsuri la provocările zilei
O componentă foarte importantă a Tratatului de la Aachen o constituie cooperarea militară. Berlinul și Parisul își propun să edifice o politică de apărare și externă comună, bazată inclusiv pe o cultură militară comună. Pentru atingerea acestor obiective, se constituie un consiliu comun.
De la primul act al reconcilierii, marcat de președintele De Gaulle și de cancelarul Adenauer, la catedrala din Reims, bombardată de naziști în timpul războiului, Franța și Germania s-au constituit într-un adevărat motor al integrării europene. Acum, Angela Merkel și Emmanuel Macron încearcă să tureze din nou motorul integrării, într-o perioadă complicată.
Cancelara germană se pregătește să predea ștafeta politică, iar președintele francez se confruntă cu revolta socială la el acasă. Incertitudinile cu privire la Brexit, avansul populismului și perspectivele îngrijorătoare ale economiei întunecă orizontul european.
De altfel, la semnarea documentului, cancelara Merkel s-a referit tocmai la provocările actuale din Uniunea Europeană.
„Trăim într-o epocă fără echivalent, iar astăzi trebuie să dăm dovadă de o mai mare hotărâre, de o mai mare claritate, de o mai mare viziune. În toate ţările noastre, naţionalismele, populismul câştigă importanţă, pentru prima oară odată cu Marea Britanie, o ţară care părăseşte Uniunea Europeană; în întreaga lume, multilateralismul este supus presiunii”, a spus Angela Merkel.
Tot despre amenințări a vorbit președintele Emmanuel Macron.
„Ameninţarea vine din afara Europei şi din interiorul societăţilor noastre. Germania şi Franţa trebuie să-şi asume responsabilităţile şi să arate drumul, calea ambiţiei, suveranităţii reale, a protecţiei popoarelor. Ambiţia noastră comună de-acum trebuie să fie Europa, şi anume scutul popoarelor noastre contra noilor tumulturi ale lumii”, a spus președintele francez.
O „ancoră” către Sibiu
Ceremonia de la Aachen a fost un semnal important și pentru România. Președintele Klaus Iohannis a fost invitat în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, alături de președintele Consiliului European, Donald Tusk, și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Acesta lămurește într-o bună măsură polemica de la București în privința reprezentării la nivel înalt a României pe timpul deținerii președinției Uniunii Europene.
Lăsând la București un guvern pus mereu pe harță cu instituțiile europene și criticat pentru derapajele de la normele statului de drept, președintele Iohannis a asigurat că România va rămâne alături de Franța și de Germania în procesul de consolidare a Uniunii Europene.
Iar președintele nu a uitat să sublinieze că „Spiritul de la Aachen” va fi continuat cu Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, de la care se așteaptă să dea un nou impuls mult-încercatului proiect european.