Complexul Energetic Oltenia, la mâna Comisiei Europene pentru „ajutorul de salvare”

62
9 minute de lectură
Foto: Agerpres

Complexul Energetic Oltenia (CEO), care asigură aproximativ 25% din necesarul de energie la nivel național, trece printr-o perioadă dificilă și soarta sa depinde de aprobarea de către Comisia Europeană a unui ajutor de salvare, pentru a putea face față cheltuielilor uriașe cu certificatele de emisii de CO2.

Fosta conducere a CEO a întocmit la finalul anului trecut un plan de restructurare a companiei, care urma să fie aprobat de guvern. Acesta includea și posibilitatea introducerii în facturile populației a unei taxe pentru acoperirea costurilor cu certificatele de CO2. Aceasta era una dintre soluții, însă potrivit declarațiilor ministrului demis al energiei, Virgil Popescu, Complexul Energetic Oltenia nu va fi sprijinit prin impunerea acestei taxe ce urma să fie plătită de toți consumatorii, așa cum ar fi dorit fostul guvern PSD. „Nu este în discuții la minister, nu a fost asumată. A fost o propunere avansată de fostul secretar de stat Doru Vișan, nu discutăm despre acest lucru”, a spus ministrul Virgil Popescu. El a adăugat că va urmări îndeaproape implementarea planului de restructurare și că a trimis Comisiei Europene propunerea pentru un ajutor de salvare de circa un sfert de miliard de euro și că se așteaptă la un răspuns pozitiv, după care va urmări cum se va derula programul de restructurare asumat de companie. „Trebuie să fim foarte atenți la cărbune, CEO are 25 la sută din piața de electricitate. Nu putem scoate această producție de energie electrică fără să punem ceva în schimb”, a spus ministrul. El a reamintit că planul de restructurare presupune conversia de pe cărbune pe gaz a unor grupuri, alături de instalarea de panouri fotovoltaice. „Este un plan foarte clar, ce va fi pus în practică cu procedura de restructurare până în 2026. Atunci, emisiile de carbon se vor reduce cu 50%. Nu va fi ușor, dar ne vom ține de acest lucru. Voi urmări îndeaproape acest plan de restructurare. Vă asigur că lucrurile vor fi duse până la capăt, de data aceasta, că altfel nu se mai poate”, a spus ministrul. Fostul guvern intenționa să promoveze o schemă de sprijin pentru CE Oltenia, prin care, timp de zece ani, toți consumatorii români ar fi urmat să plătească până la 10,5 miliarde de lei, pentru a susține compania, afectată sever de creșterea costurilor cu certificatele de emisii pe care trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică. Impactul la consumator ar fi fost următorul: 0,033 lei/kWh (adică 3,3 bani) în primul an, 2020, urmând ca acesta să scadă gradual, până la 0,002 lei/kWh în anul 2030. Din acești bani, CEO ar fi urmat să plătească, an de an, o parte din certificatele de emisii (nu toate) pe care este obligată să le achiziționeze de pe bursa europeană EEX pentru a putea produce energie electrică. Calculele arată că, în decursul celor zece ani, CEO urmează să plătească din surse proprii 78,8 milioane de certificate, iar din banii strânși din această schemă de sprijin diferența de 67,7 milioane, cifre la care s-a ajuns în urma prognozării producției de energie electrică a Complexului în următorii zece ani.

Restructurarea, obligatorie

Recent, și ministrul demis al finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că CEO se va închide, dacă nu va urma planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană pentru a primi un ajutor de salvare de la stat, spune Florin Cîțu. „Ajutoarele de stat sunt de salvare pentru a nu închide acele companii, știți bine că au fost căpușate în ultimii ani, și, în al doilea rând, pentru a le ajuta să se restructureze. Ajutoarele de salvare vin cu un plan de restructurare, altfel nu se pot da, și este o notificare trimisă Comisiei Europene. În cazul în care Comisia este de acord, se dă în anumite condiții și, dacă nu se face restructurarea, acele companii chiar nu vor merge mai departe. Acel ajutor de salvare, și vă referiți la CEO, este dat pentru a achiziționa certificatele verzi. Deci sunt legate de o restructurare, ceea ce înseamnă retehnologizare și, bineînțeles, o reducere de emisii”, a declarat Florin Cîțu, la o conferință organizată de Banca Europeană de Investiții (BEI). Guvernul a aprobat în ședința de guvern din 4 februarie o ordonanță de urgență prin care acordă un ajutor de salvare de 1,2 miliarde de lei pentru achiziția de certificate verzi de către CE Oltenia. „În acest sens, în prealabil a fost aprobat, pe 30 decembrie 2019, un Memorandum care prevede planul de măsuri necesar achiziționării certificatelor de CO2, urmând ca în termen de șase luni de la acordare, Complexul Energetic Oltenia fie să ramburseze împrumutul acordat, fie să prezinte un program de restructurare pe care Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri îl va notifica Comisiei Europene în vederea obținerii unui ajutor de stat pentru restructurare”, a informat ministerul. În baza Memorandului, Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri a înaintat Consiliului Concurenței, în data de 16 ianuarie 2019, documentația de prenotificare către Comisia Europeană a propunerii României de ajutor de salvare pentru Complexul Energetic Oltenia.

Pensionări masive

Foto: pixabay

Problema certificatelor de CO2 nu este însă singura problemă a CEO. În următorii ani, mii de angajați vor părăsi, pe cale naturală, prin pensionare, compania. Asta înseamnă 4.000 de angajați, potrivit lui Virgil Popescu. „Am avut o discuție cu directoratul de acolo, nu cred că își vor pierde locurile de muncă. Mi-au zis că în următorii patru ani, pe cale naturală, 4.000 de oameni de la CEO vor pleca la pensie. Practic, acolo chiar am avea o problemă, dacă nu am face lucrurile acestea (punerea în practică a programului de restructurare – n.r.). Dacă 4.000 de oameni, care înseamnă o treime din oamenii de acolo, se duc la pensie, practic va fi o restructurare naturală din punctul acesta de vedere, s-ar putea să fie nevoie de angajări la Complexul Energetic Oltenia. (..) Sunt 4.000 de angajați din cam 12.500 și ceva, deci cam o treime”, a afirmat ministrul energiei. El a apreciat că acest context ar putea favoriza tranziția CEO de la folosirea de cărbune la gaze naturale. „S-ar putea să nu necesite mai mulți oameni, s-ar putea să fie nevoie de mai puțini oameni, pentru că în momentul în care operezi o centrală pe gaz ai nevoie cam de o treime din oamenii care operează o centrală pe cărbune, deci s-ar putea să se suprapună toate lucrurile acestea și să fie pentru CEO un caz fericit și să nu fie nevoie nici de angajări, nici de disponibilizări”, a estimat Virgil Popescu. El a calculat că în următorii 6 ani contribuția energiei produse din cărbune în totalul producției de energie electrică din România va scădea cu 5% până 10%. „Până în 2026, practic înlocuim la CE Oltenia 1.370 (de megawați, n.r.) de producție de energie electrică pe bază de cărbune cu 1.480 (de megawați, n.r.) pe bază de gaz, plus 300 de megawați solari, deci, practic, cred că balanța energetică a României se va muta, probabil că vom avea cărbune un 10-15%, vom avea gaz 30-40%, vom avea hidro un 20%, nuclearul va fi același. În orice caz, producția pe bază de cărbune va fi undeva între 10 și 15%, de unde acum e la 25%”, a declarat Virgil Popescu. Acesta a susținut că România va deveni dependentă de importuri, în cazul în care nu se vor realiza investiții în producția de energie electrică. „Eu îmi doresc în următoarea perioadă, având bani la dispoziție, Fondul de Modernizare, Just Transition Fund, pentru Valea Jiului, pentru Oltenia și, mai nou, am completat cu județul Mehedinți și Vâlcea, pentru că și acolo sunt cariere de exploatare a cărbunelui, eu cred că o prioritate a companiilor din energie în următorii 4 ani ar trebui să fie investițiile, pentru că în România nu s-au făcut investiții cred că de vreo 10 ani în domeniul producției de energie electrică, de aia am ajuns acolo unde suntem, și dacă nu vom face investiții în energie electrică, România va fi dependentă de importuri și la un moment dat nici interconectarea nu ne va mai permite să facem importuri suficiente, de aceea cred că contractele de management vor trebui absolut legate de realizarea planurilor de investiții, planuri de investiții care, vă asigur, se vor face”, a completat Virgil Popescu. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele