Deranjat de criticile adversarilor săi din PSD – care-i reproșează conducerea autocratică – și de episodul „valiza” – o scurgere de informații din interiorul Tel Drum către jurnaliștii de la Rise Project –, Liviu Dragnea și-a executat, oarecum ezitant, unii contestatari din partid.

Comitetul Executiv, forul de conducere al Partidului Social Democrat (PSD), controlat autoritar de președintele Liviu Dragnea, a decis luni, cu 53 de voturi pentru și 9 împotrivă, excluderea din partid a unui vicepreședinte, Adrian Țuțuianu, și a secretarului general al PSD, Marian Neacșu.

Adrian Țuțuianu, lider al PSD Dâmbovița, organizație bine cotată în mobilizarea la vot, atât la alegeri, cât și la recentul referendum pentru familie, a fost protagonistul unei serii de înregistrări din timpul ședințelor locale de partid în care-i critica pe miniștrii guvernului Dăncilă și numea PSD un „partid de maimuțe”. Printre care, a spus ulterior, se include și pe el pentru a putea defini mai bine ridicolul situației în care a ajuns partidul condus de Liviu Dragnea. Explicațiile sale nu au contat însă în fața forului de conducere al partidului, care a decis luni excluderea sa, după ce liderul Liviu Dragnea anunțase cu doar câteva ore în urmă că ședința Comitetului Executiv va fi una „neplăcută, dar necesară”, anticipând astfel rezultatul înainte chiar de exprimarea votului.

Dacă expulzarea lui Țuțuianu era oarecum previzibilă, pentru că nu se afla la prima sa abatere, excluderea lui Marian Neacșu are o oarecare doză de cinism.

Țuțuianu declara în urmă cu un an, ca ministru al Apărării, că nu mai sunt bani pentru plata integrală a veniturilor militarilor. A fost obligat să-și dea demisia după ce a atras furia liderului PSD și a premierului de la acea vreme, Mihai Tudose, înainte chiar de vizita în SUA, văzută ca o încununare a mandatului său de ministru. Motiv suficient de puternic pentru păstrarea unor justificate resentimente, dar și pentru recidivă.

Marian Neacșu însă este unul dintre oamenii de încredere ai președintelui PSD. El este cel care a dat glas rezoluției de la Herculane, despre „statul paralel și ilegitim”, veritabilă declarație de război făcută în noiembrie trecut președintelui Iohannis și dușmanului nevăzut care „încearcă să preia controlul” în stat și folosește pentru asta resurse publice. Atunci, cu ce-a deranjat Neacșu? Potrivit unor surse citate de Digi TV, el ar fi negociat cu opoziția coagularea unor voturi din PSD care să susțină o moțiune de cenzură împotriva guvernului. În urmă cu două luni, Neacșu a recunoscut că este unul dintre semnatarii scrisorii împotriva lui Dragnea, document care reclama, pe un ton extrem de dur, conducerea discreționară a președintelui Liviu Dragnea, sprijinit de o mână de apropiați, fără consultarea nici măcar a conducerii partidului și a liderilor locali care au adus voturi pentru partid. Lui Dragnea i se reproșa scăderea partidului în preferințele electoratului și o cotă personală în sondaje cu mult sub cea a PSD, fiind „cel mai contestat lider politic din România ultimilor ani”. De asemenea, îi era imputată schimbarea discreționară a doi premieri, dintre care unul – o premieră după 1989 – prin moțiunea de cenzură a propriului partid. Mai mult, în aceeași scrisoare, i se reproșa lui Dragnea că duce PSD într-un „război permanent, purtat pe prea multe fronturi, cu o parte importantă a societății românești: președintele României, partidele politice din opoziție, SRI, SPP, Ministerul Public, DNA, societatea civilă”. Adică exact „dușmanii” pe care PSD i-a înglobat inițial în sintagma „stat paralel și ilegitim”. Cei împotriva cărora chiar Neacșu fusese desemnat de liderul PSD să dea glas, în urmă cu un an, prin recitarea cu intonație a rezoluției de la Herculane.

Nu aceeași soartă a avut Nicolae Bădălău, șeful organizației Giurgiu. Critic al rezoluției amintite încă de la lansarea sa și semnatar al scrisorii împotriva lui Dragnea, acesta s-a repliat, dând astfel motiv pentru cuvenite reevaluări privind calitatea sa de membru de nădejde al PSD. Așa a intrat în cărți pentru chiar postul de vicepremier, care va fi lăsat liber în curând de alt contestatar al lui Dragnea: vicepremierul Paul Stănescu, liderul de la Olt. Acesta din urmă nu a fost exclus luni din partid. Doar ar putea fi debarcat, la remanierea anunțată deja care se va produce în curând, din posturile pe care le deține în guvern: cel de vicepremier și de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, post cu o mare putere de influență locală.

Paradoxul excluderilor de luni ține tocmai de cruțarea celor mai vocali critici ai lui Dragnea. Printre care și primarul Gabriela Firea, care, aflată într-o delegație la Madrid, a lipsit de la ședința de luni, dar i-a transmis lui Dragnea că e „toxic pentru țară” și că are „ieșiri iresponsabile”. Firea își joacă cu aplomb cartea succesului la electorat, deținerea postului de primar general al Capitalei, obținut prin vot și nu prin vreo numire de partid. Aceeași poziție a fost, în urmă cu niște ani, o bună trambulină de imagine pentru cel care avea să devină președinte al României: Traian Băsescu. Pentru Firea însă, Dragnea pregătește organizarea de alegeri la PSD București-Ilfov, unde ea deține președinția ca interimar numită chiar de el și nu ca titular ales. De asemenea, recent, primarul de la Sectorul 5, Daniel Florea, un apropiat al lui Liviu Dragnea, a exclus din organizația sa de partid patru dintre consilierii generali de la Capitală ai Gabrielei Firea, lăsând-o fără majoritate la primărie în derularea unor proiecte importante. Pierderea calității de membru de partid atrage de la sine pierderea funcției de consilier general, deși aceasta a fost obținută prin vot. Fie și prin acest gen de tertipuri, viitorul Gabrielei Firea nu sună bine în PSD. Ea se înscrie, astfel, pe lista celor de care Dragnea nu se va dispensa direct, nici măcar printr-o decizie a forului de decizie al partidului, ci printr-un război al nervilor tari, susținut cu pași mici, pentru uzura credibilității sale publice și a poziției sale din partid.

Sceneta valizelor cu gogoși și dosare

Înainte de ședința în care avea să-și tranșeze raportul cu doi contestatari relativ inofensivi, excluși din partid pentru a transmite un semnal de forță către cei mai puternici, Liviu Dragnea a fost protagonistul unei scenete jucate pe holurile parlamentului. La care a avut parte și de recuzită: două valize. Una cu gogoși și alta cu dosare. Prima s-a dorit a fi o parafrază ironică la adresa „gogoșilor” despre care spune că le-ar fi lansat jurnaliștii de la Rise Project, iar cealaltă, o săgeată îndreptată către președintele țării, Klaus Iohannis. Căruia i s-a transmis, în subtext, că ar fi considerat adevăratul responsabil pentru dezvăluirile despre „valiza” cu documente de la Tel Drum care ar fi ajuns la jurnaliștii de la Rise Project – o rețea internațională a jurnaliștilor de investigație – după ce un teleormănean ar fi găsit-o pe proprietatea sa, așa cum au anunțat jurnaliștii pe pagina de Facebook a platformei media.

Punerea în scenă s-a dorit a fi o dramatizare adaptată după scenariul lansării teaserului făcut de jurnaliștii de la Rise Project.

„Am întârziat puțin, că am întâlnit două valize”, a spus Dragnea în debutul scenetei sale. „Prima valiză este cu gogoși de la Rise Project. Sunt aici, proaspete, le lăsăm aici”, a spus el cu sugestia ironică asupra conținutului materialului jurnalistic. „A doua valiză. După cum probabil știți, eu sunt teleormănean și, ca orice localnic din Teleorman, am găsit în fundul curții o valiză cu documente care încă n-au ajuns la DNA”, a mai spus Dragnea, în aceeași cheie ironică. „Hai să vedem ce e aici. Ia uite: dosarul 01 – achiziția frauduloasă a imobilului Raiffeisen; dosarul 02 – retrocedări către Forumul Democrat German ale bunurilor Grupului Etnic German; dosarul nr. 03 – promovarea procurorilor care i-au închis dosarele; dosarul 04 – declarații mincinoase despre banii încasați din chirii; dosarul 05 – închirierea căminului de bătrâni de la Forumul Democrat German; dosarul 06 – presiuni asupra unui judecător de la Curtea Constituțională”, a mai spus Dragnea. Însăși numerotarea dosarelor, care aveau pe fiecare copertă chipul președintelui Iohannis, e făcută în cheie ironică și duce cu gândul la operațiuni specifice agenților de servicii secrete. „Opa! Și mai avem niște stickuri”, a continuat el. „Care încă n-au ajuns la DNA”, a completat liderul PSD. Și această ultimă punere în scenă are legătură tot cu anunțul făcut de jurnaliștii de la Rise Project. Înainte de publicarea materialului, jurnaliștii au scris că procurorii care au făcut anul trecut percheziția fizică și informatică la sediul firmei atribuite lui Dragnea nu au avut acces la conținutul valizei.

Întrebat despre presupusa valiză primită de jurnaliștii de la Rise Project, Liviu Dragnea a spus că este o „gogoașă”, că nu are legătură cu el și că nu îl interesează ce e acolo. „Habar n-am ce e în acea valiză, dacă e valiză, dacă nu e valiză, cine le-a dat sau ce le-a dat”, a spus Liviu Dragnea, cu doar câteva ore înainte ca rețeaua de jurnaliști să facă publice documentele. Întrebat dacă susține în continuare că nu are nicio legătură cu firma Tel Drum, Dragnea a recurs la un subterfugiu, răspunzând cu o întrebare și mutând subiectul discuției: „Nu vă interesează ce e în valizele astea (aduse de el – n.r.), nu vă interesează golăniile făcute de unii procurori cu președintele României?”

Ion Iliescu, tăcerea care asurzește

Am încercat să-l contactăm pe președintele fondator al PSD, Ion Iliescu, pentru a afla cum califică evenimentele din PSD, prestația formațiunii social-democrate pe scena politică și a liderului său actual, Liviu Dragnea, protagonist al scenetei de luni, de la parlament.
Pus sub acuzare în dosarul Revoluției din 1989 și trimis în judecată în cel al mineriadei din iunie ’90 pentru infracțiuni contra umanității, fostul președinte al partidului și al țării, Ion Iliescu, care a fondat în februarie 1990 formațiunea politică din care descinde actualul PSD și cu care a preluat puterea după Revoluția din decembrie 1989, s-a retras într-un con de umbră.

Ion Iliescu refuză să facă orice declarații care privesc evenimentele care se produc în PSD și pe care le provoacă pe scena politică partidul aflat la guvernare.
Surse extrem de apropiate fostului președinte au făcut referire la dezamăgirea lui Ion Iliescu față de tot ceea ce se întâmplă în și cu PSD și au declarat pentru Reporter Global că „partidul înființat de Ion Iliescu nu mai are nimic în comun cu partidul de astăzi…”

Crizele din PSD

Este a patra criză majoră din PSD după preluarea puterii, în urma câștigării alegerilor parlamentare din decembrie 2016.

Evaluat de Darius Vâlcov, autor al programului de guvernare, acum consilier al premierului Dăncilă, premierul Sorin Grindeanu a fost demis pe 21 iunie 2017, prin moțiune de cenzură introdusă de propriul partid, o premieră după 1989. Grindeanu a reușit să provoace o criză majoră în PSD după ce, intrat în conflict deschis cu președintele PSD Liviu Dragnea, a refuzat să-și dea demisia din fruntea guvernului.

A doua criză a fost declanșată de premierul care i-a succedat lui Grindeanu, liderul de la Brăila, Mihai Tudose. După o ședință nocturnă a Comitetului Executiv, premierului Mihai Tudose i-a fost retras sprijinul politic pe 15 ianuarie 2018. Tudose a părăsit sediul guvernului imediat, lăsându-l pe premierul japonez Shinzo Abe fără interlocutor, în vizita oficială pe care acesta a început-o de a doua zi în țara noastră, cu două avioane pline cu oameni de afaceri japonezi, dispuși să investească în România.

A treia criză a fost cea provocată de Gabriela Firea, liderul organizației București-Ilfov a partidului, primar al Capitalei, în jurul căreia s-a aglutinat un nucleu al nemulțumiților din PSD, printre care și fostul premier Mihai Tudose. Firea a pus în discuție retragerea încrederii acordate președintelui Liviu Dragnea, numai că votul din Comitetul Executiv a fost o înfrângere zdrobitoare pentru ea. Cei care au votat pe 21 iunie 2018 împotriva lui Dragnea sunt: Gabriela Firea, Paul Stănescu (Olt), Adrian Țuțuianu (Dâmbovița), Mihai Tudose (ales între timp lider la Brăila), Robert Negoiță (primarul Sectorului 3), Marcel Ciolacu (Buzău), Marian Neacșu (Ialomița) și Nicolae Bădălău (Giurgiu).

Ultimii doi sunt chiar cei excluși din PSD pe 5 noiembrie.