Îl vor sancționa francezii pe Macron în alegerile locale? Își va consolida puterea Boris Johnson și în confruntările locale de anul viitor? Vor continua slovacii și românii să sancționeze corupția din țările lor? Dar ce vor spune macedonenii după ce câteva state membre au blocat deschiderea negocierilor de aderare la UE? Iată câteva dintre întrebările din jurul competițiilor electorale ale anului 2020.
Anul 2020 nu va aduce alegeri în statele mari ale Uniunii Europene, asta dacă nu cumva situațiile complicate din Spania și Italia nu vor genera chemarea la urne a alegătorilor înainte de termen. Drept urmare, foarte probabil nu vom avea alegeri care să ducă la modificări substanțiale în componența Consiliului Uniunii și Consiliului European. Totuși, în Uniunea Europeană și în regiunile învecinate vor avea loc confruntări care vor confirma – sau nu – tendințe constatate în cursul acestui an. Iată o listă a momentelor electorale despre care este bine să ținem seama în 2020.
Slovacia: alegeri parlamentare
Data: 29 februarie
Alegătorii slovaci sunt chemați să-i aleagă pe cei 150 de membri ai Consiliului Național, care va urma să desemneze un prim-ministru.
Scrutinul va putea confirma (sau nu) tendința de îndepărtare de populism, marcată de alegerea, la 31 martie 2019, în funcția de președinte, a Zuzanei Caputova, o activistă anticorupție. Alegerea a venit pe fondul protestelor masive care au urmat uciderii, în februarie 2018, a jurnalistului anticorupție Jan Kuciak și a prietenei sale. Acesta urma să publice o amplă anchetă vizând deturnarea unor fonduri europene în beneficiul unor apropiați ai guvernului și ai unor rețele de crimă organizată italiană. La 15 martie 2018, premierul Robert Fico, din partea partidului de orientare social-democrată SMER, și-a dat demisia, în urma protestelor masive anticorupție. El a fost înlocuit de viceprim-ministrul Peter Pellegrini. Fico a rămas liderul SMER și și-a păstrat mandatul de parlamentar. Sondajele de opinie indică un avans al Direcției Social-Democrația (SMER) cu circa 20 de procente, urmat de o coaliție progresistă, cotată la 12%. O altă coaliție de orientare liberală, ZA LUDI, a fostului președinte Andrej Kiska, este cotată cu 11%, Un rol important pe scena politică slovacă îl joacă formațiunile populist-naționaliste. Partidul de extremă dreapta Slovacia Noastră (LSNS) este cotat în sondaje cu 10%, în timp ce un alt partid naționalist-eurosceptic, Libertate și Solidaritate (SaS) este dat cu 6%.
Franța: alegeri municipale
Date: 15 și 22 martie
Alegătorii sunt chemați la urne pentru a reînnoi consiliile municipale din cele aproximativ 35.000 de comune franceze. Alegerile au loc în două tururi.
Alegerile municipale sunt un test important pentru președintele francez Emmanuel Macron și pentru politica sa ce vizează reforme economice și sociale, precum și o puternică poziționare a Franței în plan european. Grupul format de Emmanuel Macron în Parlamentul European, Renew Europe, a jucat un rol important în desemnarea noii echipe de conducere a Uniunii Europene.
Dar reformele inițiate în plan intern au fost primite cu ostilitate, așa cum a fost cazul inițiativei de modernizare a sistemului de pensii. Aceasta a generat proteste masive în Paris și în alte mari orașe. Potrivit sondajelor de opinie la nivel național, partidul prezidențial En Marche! și formațiunea eurosceptică Adunarea Națională (Marine Le Pen) se află umăr la umăr, cu 27-28%. Dar sistemul electoral în două tururi favorizează formațiunea prezidențială.
Serbia: alegeri parlamentare
Data: aprilie 2020
Vor fi desemnați cei 250 de membri ai Adunării Naționale, care vor numi noul guvern. Alegerile vor constitui un test pentru guvernul președintelui autoritar Alexandr Vucic și guvernul său, condus de Ana Brnabić, prima femeie prim-ministru din istoria țării.
Negocierile de aderare la Uniunea Europeană sunt actualmente în impas, din cauza diferendului legat de dosarul Kosovo, dar și din alte considerente. În acest timp, Belgradul manifestă o tot mai pronunțată apropiere de Rusia, cu care de altfel a și semnat un acord de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică. Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui Vucic este de așteptat să-și mențină dominația, în condițiile în care Comisia Europeană a criticat condițiile desfășurării campaniilor electorale și și-a exprimat o îngrijorare serioasă cu privire la libertatea presei. Mai multe partide de opoziție boicotează scrutinul denunțând controlul guvernamental asupra mass-mediei și societății civile, precum și climatul de violență din viața politică.
Macedonia de Nord: alegeri parlamentare anticipate
Data: 12 aprilie 2020
Prim-ministrul Zoran Zaev a convocat alegeri parlamentare anticipate după ce, în toamna acestui ani, Consiliul European a blocat deschiderea negocierilor de aderare a țării la Uniunea Europeană. Alegătorii sunt chemați să-i desemneze pe cei 120 de membri ai Adunării Republicii.
Formațiunea premierului Zaev, Uniunea Social-Democrată din Macedonia (SDSM), se va confrunta cu opoziția naționalistă VMRO-DPMNE, care s-a opus schimbării numelui țării în Macedonia de Nord.
SDSM a luat decizii cruciale privind integrarea euro-atlantică a țării, inclusiv rezolvarea litigiului cu Grecia și asigurarea aderării la NATO. VMRO-DPMNE s-a opus schimbării numelui și acuză guvernul de corupție, sperând că va putea profita de frustrarea din societatea macedoneană după blocarea deschiderii negocierilor de aderare la UE.
Polonia: alegeri prezidențiale
Data: mai 2020
Miza
Alegerile prezidențiale vor înclina balanța între conservatorii aflați la guvernare și opoziția care a reușit să câștige camera superioară a parlamentului, la alegerile generate din octombrie 2019.
Partidul Lege și Justitie (PiS) a câștigat Sejmul (camera inferioară), ceea ce i-a permis să formeze guvernul. De partea cealaltă, Platforma Civică și Partidul Agrarian (PSL) au câștigat Senatul, camera superioară. Decizia lui Donald Tusk de a nu mai candida pentru președinție a deschis o competiție în cadrul Platformei Civice, pentru desemnarea candidatului. La 14 decembrie, în urma alegerilor primare, a fost desemnată Małgorzata Maria Grabska, 62 de ani, descendentă a unei vechi familii poloneze, implicată în activitatea politică din perioada interbelică. De partea cealaltă, președintele în exercițiu, Andrej Duda, susținut de PiS, speră la dobândirea unui al doilea mandat, iar sondajele îi conferă un ușor avantaj. Însă nu o dată, alegerile poloneze au oferit surprize.
Marea Britanie, alegeri locale
Data: mai 2020
Alegerile locale din Regatul Unit sunt programate joi, 7 mai 2020, urmând a fi desemnate aproape 120 de consilii locale și 8 primari aleși direct, precum și 40 de comisari de poliție și criminalitate din Anglia și Țara Galilor. De asemenea, vor avea loc alegeri pentru Adunarea de la Londra . În alegerile locale desfășurate în mai 2019, pentru mai multe consilii din Anglia, conservatorii au suferit pierderi semnificative în favoarea democrat-liberalilor. Dar la alegerile parlamentare din 12 decembrie, conservatorii au câștigat o majoritate confortabilă în Camera Comunelor și acum speră că își vor consolida victoria și în plan local.
Alegeri parlamentare Muntenegru
Data: octombrie 2020
După alegerile parlamentare din 2016, opoziția a declanșat un boicot colectiv al tuturor ședințelor parlamentare.
Începând cu ianuarie 2017, 39 dintre cei 81 de parlamentari au renunțat să mai participe la ședințe, solicitând alegeri anticipate .
Opoziția a protestat astfel față de corupția guvernului din Muntenegru al Partidului Democrat al Socialiștilor. Acesta este urmașul Ligii Comuniștilor din Muntenegru de până în 1990 și guvernează neîntrerupt de la crearea sistemului multipartit, în 1991.
În februarie 2019, au fost dezvăluite documente care indică implicarea unor oficiali de top în obținerea de fonduri suspecte pentru partidul de guvernământ.
În mai 2019, a fost creată o alianță, numită „În beneficiul tuturor“, care grupează mai multe formațiuni de opoziție.
Muntenegru a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în 2012.
Moldova, alegeri prezidențiale
Data: octombrie 2020
În februarie 2019, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Niciunul dintre cele trei partide concurente (socialiștii pro-ruși, democrații oligarhului Vladimir Plahotniuc, Blocul proeuropean ACUM) nu a reușit să obțină un număr de mandate care să-i permită formarea guvernului. În iunie a fost formată o coaliție între socialiști și ACUM, pentru un guvern prezidat de lidera pro-europeană, Maia Sandu. Ea a fost demisă în noiembrie, printr-o moțiune de cenzură inițiată de socialiști. A fost instalat un guvern asumat de președintele pro-rus Igor Dodon și susținut din parlament de către democrați.
Cel mai probabil, alegerile prezidențiale vor aduce o reeditare a confruntării dintre socialistul pro-rus Igor Dodon și pro-europeana Maia Sandu. În 2016, Dodon a câștigat cu 52%. ■
Să nu uităm nici
Alegerile prezidențiale din Belarus, care ar trebui să se desfășoare nu mai târziu de 30 august. Președintele Alexandr Lukașenko, cel care conduce țara cu mână de fier din 1994, nu va avea o problemă să se impună și de această dată, pe fondul intimidării opoziției și al controlului strict asupra mass-mediei.
În fața presiunilor tot mai mari dinspre Rusia, care dorește un control mai strict asupra Belarusului, mergând până la apartenența la Federație, Lukașenko răspunde încercând un balans cu Occidentul, fără însă a face vreun gest de apropiere față de valorile europene.
În octombrie 2020 sunt programate alegeri parlamentare în Georgia, unde este de așteptat o victorie a actualului partid de guvernământ, Georgian Dream. Georgia, parte a Parteneriatului Estic, speră la o perspectivă de aderare. În octombrie sunt prevăzute și alegeri parlamentare în Lituania, unde sondajele prevăd că Partidul Ecologiștilor și Fermierilor, care conduce coaliția de guvernare, ar putea pierde primul loc, în favoarea creștin-democraților. Să nu uităm nici de alegerea președintelui Greciei, care va fi făcută, în februarie, de parlamentul de la Atena, dominat de Noua Democrație (centru-dreapta), după alegerile anticipate din vara acestui an. ■
Dar Spania?
În 12 decembrie, liderul socialist, Pedro Sánchez, a acceptat învestirea din partea regelui Felipe, în încercarea de a constitui un nou guvern. Alegerile anticipate din aprilie au fost câștigate de socialiști, însă departe de majoritatea necesară formării unui guvern. Sánchez va începe negocierile cu popularii și cu formațiunea centristă Ciudadanos, cu scopul de a menține în afara formulei de guvernare formațiunea de extremă dreapta Vox.
Din 2015, Spania este guvernată de coaliții instabile. Sistemul bipartit s-a fisurat după anii de criză, care au adus pe scena politică formațiunile Ciudadanos, de centru, și Podemos, de stânga. Avansul mișcării independentiste catalane a generat, ca răspuns, ascensiunea extremei drepte reprezentate de Vox.
Pentru prima dată de la reinstaurarea democrației, în urma morții dictatorului Francesco Franco în 1975, extrema dreaptă spaniolă accede în Parlament. Un eșec al lui Pedro Sánchez de a forma un guvern ar putea duce la alegeri anticipate în 2020, pentru a cincea oară în ultimii cinci ani. ■
Și, bineînțeles, România!
Două runde electorale sunt programate în România: locale la începutul verii și parlamentare la sfârșitul toamnei.
Partidul Național Liberal, membru al PPE, alături de USR-Plus (Renew Europe), speră să-și consolideze pozițiile foarte bune obținute în alegerile europarlamentare și să poată forma o coaliție solidă de guvernare, pe fondul degringoladei din Partidul Social Democrat.
Acesta nu a reușit să-și ducă la bun sfârșit planurile de reformă a justiției, care ar fi favorizat mulți politicieni acuzați de corupție. După mari proteste de stradă în 2017 și în 2018, alegătorii au sancționat asaltul asupra justiției și discursul iliberal al liderilor partidului, la alegerile europarlamentare din mai. Apoi, PSD a suferit o înfrângere grea în alegerile prezidențiale din noiembrie, câștigate clar de președintele în exercițiu, Klaus Iohannis.
Din octombrie, guvernul PSD a fost înlocuit de un guvern minoritar PNL, în urma unei moțiuni de cenzură. Alegerile din 2020 vor fi și un test pentru guvernarea liberală. ■