Consiliul fiscal: echipă nouă, provocări vechi

Parlamentul a votat noii membrii ai Consiliului fiscal pentru o perioadă de nouă ani. Niciunul dintre cei care făceau parte din fostul Consiliu nu se mai află în actuala instituție, un fapt normal dacă ne gândim că legea spune clar că membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeși la finalizarea mandatului. Deci, schimbarea completă a componenței Consiliului nu este nicio surpriză. Este doar respectarea legii.

202
5 minute de lectură

Problema este alta. Fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a lăsat o moștenire interesantă. Dumitru nu s-a sfiit să ia poziție publică legată de excesele bugetare care au existat de-a lungul timpului. Analizele lui Ionuț Dumitru, bine susținute și bine fundamentate, s-au impus. Fostul președinte al Consiliului fiscal a fost de multe ori un critic cu argumente al politicii fiscale, încât a devenit, la un moment dat, un fel de „pesona non grata” pentru mulți dintre reprezentanții puterii politice. Ionuț Dumitru a rămas neclintit în fața criticilor, mai virulente sau mai voalate, și a continuat până în ultima zi a mandatului să își facă treaba.

Foto: Bogdan Cristel

Nu este vorba doar despre rapoartele oficiale ale Consiliului fiscal, extrem de interesante de foarte multe ori, în special pentru că indicau temele sensibile ale bugetului (date despre care responsabilii guvernamentali s-au ferit să vorbească), ci și despre analizele realizate de Ionuț Dumitru în dubla sa calitate de președinte al Consiliului și de economist-șef al Raiffesen Bank.

Provocările unui nou mandat

În acest context, este totuși de neînțeles motivul pentru care fostul președinte al Consilului fiscal nu a fost inclus pe lista Consiliului de administrație al Băncii Naționale, chiar dacă surse mass-media, îl nominalizau ca una dintre propunerile pentru conducerea BNR.

Avem deci o nouă componență, complet schimbată, a membrilor Consiliului fiscal. Noua echipă este formată din Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Bogdan Căpraru. Este probabil ca noul președinte (care va fi ales prin votul membrilor Consilului) să fie Daniel Dăianu, figura cea mai cunoscută la nivel public dintre toți membrii instituției.

Dacă va fi așa, trebuie remarcată diferența de personalitate și de formație științifică dintre Ionuț Dumitru și Daniel Dăianu. Rămâne de văzut cum se va manifesta, pe parcursul mandatului, această diferență de abordare a temelor.

Dincolo de persoane, noul mandat al Consilului fiscal se anunță destul de complicat. De exemplu, legislația responsabilității fiscale ar trebui să devină mai tranșantă. Avizele Consiliului au rol consultativ și probabil că nu se va putea schimba această prevedere a legii. Mai ales în contextul în care guvernul vede în Consiliu mai mult decât un critic sau un cenzor, ci de-a dreptul un inamic. Sunt mai multe dovezi în acest sens. De exemplu, schimbarea legii pentru ca premierul și ministrul finanțelor să nu mai aibă responsabilitate pentru documentele fiscal-bugetare pe care le semnează.

În al doilea rând, a devenit o regulă administrarea bugetului prin derogări de la legea responsabilității fiscal-bugetare. Derogările au fost semnalate în rapoartele oficiale ale Consiliului fiscal, dar acest lucru nu a ajutat la nimic.

An de an, guvernele au apelat la derogări. A venit momentul ca derogările să dispară, iar guvernul să revină la aplicarea strictă a legii, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât prin presiunea publică a noului Consiliu fiscal.

Prevederi ignorate

Nu este doar atât. Legea responsabilității fiscale este chiar o lege care își propune să responsabilizeze guvernele. Doar că prevederile legii sunt încălcate cu nonșalanță. De exemplu, legea prevede clar că o depășire a deficitului structural reclamă elaborarea unui plan de măsuri care să determine reîntoarcerea în limitele asumate prin tratatele fiscale europene. Dar acest lucru se întâmplă deja în România (deficitul structural a depășit nivelul de 1% din PIB), fără ca nimeni să se gândească să elaboreze un plan de scădere a deficitului.

Legea este destul de precisă în multe zone, în sensul că are cerințe clare față de respectarea plafoanelor legale, față de respectarea chelutielilor cu salariile înscrise în buget și față de nivelul cheltuielilor generale sau pentru situația în care datoria publică are o creștere care amenință pragul de 60% din PIB.

Paragrafe legale încălcate în mod constant

Sunt o serie de măsuri cerute explicit de legea responsabilității care sunt încălcate de Ministerul Finanțelor și de Guvern. Iată câteva exemple: cheltuielile de personal nu se pot fi majorate pe parcursul anului, cu ocazia rectificărilor bugetare; cheltuielile totale ale bugetului general consolidat pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare doar pentru plata datoriei publice sau plata contribuției României la bugetul Uniunii Europene; cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane ale unor indicatori bugetari importanți pentru anul în curs și pentru următorii doi ani; cu 60 de zile înainte de alegerile generale, președinții de partide pot solicita Consiliului să calculeze și să prezinte public impactul financiar al politicilor prezentate public; dacă datoria publică depășește 55% din PIB, guvernul este obligat să inițieze măsuri care să înghețe cheltueilile totale privind asistența socială. Pare un moment destul de îndepărtat, dar nu se știe ce se poate întâmpla în economia românească în următorii nouă ani de mandat al noului Consiliu fiscal.

Sunt doar o parte din prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare încălcate în mod repetat, de-a lungul timpului, de către guverne. Consiliul fiscal ar trebui să treacă la nivelul următor și nu doar să prezinte rapoarte în care semnalează derogările de la lege, ci să găsească pârghiile pentru ca legea să fie respectată exact.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele