Joi, în cadrul unei conferințe de presă la care a participat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a fost numită ca ambasador onorific al Zilei Brâncuşi 2020 cântăreața Irina Rimes. Ministrul a declarat că „simpla prezenţă a ei înseamnă enorm pentru că ne adresăm unui public la care nu ar fi ajuns altfel acest eveniment”.
Irina Rimes a recunoscut că nu știe dacă este „cea mai potrivită persoană”. „Eu ştiu să cânt şi să vorbesc”, a declarat ea, manifestându-și intenţia de a folosi instrumentele de social media pe care le are pentru promovarea manifestărilor: „Probabil că o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele despre eveniment”.
„Eu sunt mai mainstream aşa.. am ştiut mereu… de mică am ştiut de Coloana Infinitului şi m-a fascinat şi când eram mică nu înţelegeam de ce aceasta este Coloana Infinitului, ce reprezintă. Nu înţelegeam această abordare. Şi, când am văzut Coloana Infinitului pentru prima oară în Târgu Jiu, am avut impresia că mă întâlnesc cu ceva care nu era în lumea mea, dar mereu a fost în lumea mea. N-am avut mereu tangenţă foarte mare cu cultura, cu cultura necontemporană, pentru că, na, am fost şi eu copil, am avut copilărie… am crescut la ţară şi acolo ştiţi foarte bine că informaţia nu… informaţia vine la tine doar dacă tu doreşti să vină”, a comentat Rimes.
„Am ştiut despre Brâncuşi şi până să fiu invitată aici. Cumva… am fost şi la Târgu Jiu şi am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor. Îi ştiu biografia, ştiu ce a făcut pentru poporul românesc”, a mai povestit cântăreața.
Alegerea ministrului Culturii și declarațiile făcute de Irina Rimes au stârnit controverse pe rețelele sociale.
„Înțeleg că Irina Rimes a recomandat Ministerului Culturii să apeleze la 5Gang (la Selly, basically) ca să ajungă Brâncuși la generații și mai tinere. Eu aș zice să apeleze direct la Gașca Zurli (…). Există diverse moduri de combinare a pop-ului și cultului. Cea mai nefericită e soră geamănă cu kitschul involuntar și tocmai s-a produs pe spinarea lui Brâncuși”, scrie criticul și jurnalistul Iulia Popovici pe pagina sa de Facebook.
„Irina Rimes are exact atâta minte cât îi trebuie pentru muzica ei pop, nu e cazul să fie arătată cu degetul că e proastă și incultă. În pătrățica ei își e de ajuns. Problema e când iese din pătrățica ei. Or, nu ea s-a cerut afară, ci a venit domnul ministru al Culturii, cu greutatea pe care i-o dă statutul de autoritate a statului român, și a cocoțat-o acolo unde nu-i este locul. Problema e, deci, a lui. Care, pe de altă parte, are el însuși o problemă cu cocoțatul acolo unde nu-i este locul”, notează scriitorul Cezar Paul-Bădescu pe pagina sa.
„Cam cu o săptămână înainte de știrea cu Brâncuși-Rimes, vorbeam la o cofetărie cu un prieten (…) despre faptul că nu există un vulgarizator – nu ne-am gândit să-i zicem „ambasador” – care să prezinte chestiunile de teoria, istoria și sociologia artei la modul digest. Apoi ne-am dat seama de ce nu vrea nimeni „de sus” așa ceva: pt. că există încă problema patrimoniului artistic național, un corp nevăzut de aisberg pe care îl gestionează „cine trebuie”. Publicul e ținut în beznă, copiii sunt condamnați să se hrănească cu junkuri culturale, pt. că o rețea de șmenari își aranjează licitații și PUZ-uri „cabalistice”. Brâncuși e o efigie pe care ne-o mai vântură din când în când, cu funcție propagandistică (eu, unul, încă mă resimt după „Brâncuși e al meu/nostru blalbla”, simțeam nevoia de o pauză)”, a scris textierul Florin Dumitrescu.
„Normal că încă avem nevoie de Irina Rimes să îl promoveze pe Brâncuși în rândul tinerilor, pentru că în România nu există programe educaționale serioase pentru copii, pe termen lung, oferite școlilor, iar în școli nu există niciun fel de curs despre artă sau creativitate. Așa că sper totuși ca Irina „să vorbească despre domnul sculptor într-o postare pe instagram”, poate chiar ajunge informația la copii și tineri. Și că dacă sugerează Irina, poate chiar se duc să vadă sala Brâncuși la MNAR, sau măcar poate dau un google search și află cine a fost. Că vă asigur eu că dacă vorbea Pleșu, nu știa nici dracu că pe 19 feb. se celebrează Brâncuși”, a scris galeristul Suzana Vasilescu pe pagina sa de Facebook.
Vineri, Irina Rimes a răspuns la o parte din reacțiile întâmpinate pe Internet: „Nu mai citiţi toate articolele care circulă pe net cu titluri din cuvinte scoase din context. Acesta ar fi un articol de referinţă. Mulţumesc. Mâine, după ce trece febra, vom vorbi şi noi despre lucruri relevante, cum ar fi evenimentul de pe 19 Februarie la Muzeul Național de Artă. Noapte bună”.
Muzeul Naţional de Artă al României oferă acces gratuit vizitatorilor pe parcursul zilei de 19 februarie şi organizează trei tururi ghidate în sala Brâncuşi din Galeria Naţională.
Tot cu prilejul Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi 2020, la Târgu Jiu se va inaugura Muzeul Naţional Constantin Brâncuşi. Acesta îşi va deschide porţile în casa Barbu Gănescu, în care Constantin Brâncuşi a locuit în perioada efectuării lucrărilor Ansamblului monumental Calea Eroilor, format din Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana infinitului.
În cadrul evenimentului inaugural va fi vernisată o expoziţie de fotografie alcătuită din 10 fotografii donate de către Centrul Pompidou Paris şi alte 33 de fotografii document realizate la ridicarea Coloanei fără sfârşit.
„Am pus în aplicare ceea ce ne-am propus, aşa cum spune Brâncuşi «lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face». Astfel, am reuşit într-un timp foarte scurt să oferim publicului acces către ceea ce înseamnă o parte din viaţa şi opera marelui artist, chiar în nou înfiinţatul Muzeu Naţional Constantin Brâncuşi”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.
Evenimentele organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi sunt realizate numai din sponsorizări, arată un comunicat remis Mediafax.
Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) oferă acces gratuit vizitatorilor pe parcursul zilei de 19 februarie şi organizează trei tururi ghidate în sala Brâncuşi din Galeria Naţională, în care se găsesc cele mai multe dintre operele lui Brâncuşi, păstrate în România. Tururile se vor desfăşura la orele 14.00, 16.00 şi 19.30.
Începând cu lucrarea Cap de copil, prezentată la Salonul Oficial de la Paris din 1906, şi terminând cu Prometeu, lucrările lui Brâncuşi de la Muzeul Naţional de Artă al României ilustrează traseul stilistic al sculptorului până la momentul abandonării detaliului în favoarea formelor.
Colecţia include, de asemenea, două machete (Scaun din piatră şi Pilonul Porţii Sărutului) pentru singurul ansamblu monumental realizat de artist, cel de la Târgu Jiu şi o rară operă grafică, un schematic şi elegant Nud feminin.
Vor putea fi admirate, de asemenea, patru opere cu care MNAR a participat la expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei” în cadrul festivalului pluridiscipinal Europalia de la Bruxelles, a cărui ediţie din 2019 a fost dedicată României, cu accent special pe creaţia brâncuşiană.