Credite mai scumpe și depozite mai slab remunerate

96
BNR. Foto: Bogdan Cristel

Diferența dintre dobânzile la credite și cele la depozite s-a mărit în primul trimestru din 2019, iar Ministerul Finanțelor Publice nu este „complet” străin de această evoluție.


Urmărind evoluția dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari, prin prisma Buletinelor lunare ale BNR, se poate observa că apariția OUG 114/2018, în ultimele zile ale anului trecut, nu numai că nu și-a atins scopul, ci, mai mult, efectele acesteia pentru primul trimestru din 2019 par să fi avut efect contrar.

Astfel, prin metode, am putea spune, neortodoxe, având în vedere sfera sa de competență, Ministerul Finanțelor Publice a încercat să intervină pe piața monetară (a cărei supraveghere este de competența Băncii Naționale), dorindu-și să obțină un ecart mai mic între dobânzile la depozite și cele la credite, practicate de bănci în relația cu clienții nebancari. Micșorarea respectivului ecart/diferență ar fi trebuit să rezulte din mărirea dobânzilor la depozite și/sau micșorarea dobânzilor la credite.

Înăsprirea creditării prin dobânzi și standarde noi

Evoluția dobânzilor la credite și depozite în primele trei luni ale anului (pentru care avem date oferite de Buletinele lunare ale BNR) arată însă rezultate de sens contrar dorințelor MFP. Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi ale populației a consemnat o nouă creștere semnificativă (+0,30 puncte procentuale față de luna februarie, până la 8,90%), pe seama majorării ratelor dobânzilor aferente ambelor categorii principale de împrumuturi, pentru consum, respectiv pentru locuințe, dar și a sporirii ponderii celor dintâi în fluxul adresat acestui segment. Creșterea s-a făcut după ce, atât în februarie, cât și în ianuarie, dobânzile la împrumuturile noi ale populației se măriseră cu +0,41 puncte procentuale (ajungând la 8,60%) și, respectiv +0,10 puncte procentuale, ajungându-se la un nivel de 0,81 puncte procentuale față de luna decembrie a anului trecut. La creditele de consum, a fost atins de altfel maximul ultimilor cinci ani (ajungându-se la nivelul dobânzilor înregistrat în  iunie 2014).

Aceste evoluții au venit pe fondul înăspririi semnificative a standardelor de creditare atât pentru împrumuturile destinate achiziției de locuințe și terenuri, cât și pentru creditele de consum acordate populației, în primul trimestru al anului 2019. Elementele care au contribuit la înăsprirea standardelor de creditare practicate de bănci au fost deciziile de politică monetară sau prudențială ale BNR și așteptările privind situația economică generală.

De altfel, „cererea pentru creditele de consum s-a redus semnificativ în trimestrul 1 din 2019, în concordanță cu estimările băncilor din trimestrul precedent”, după cum ne arată ultimul Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației (Trimestrul I 2019) publicat recent de BNR. Pentru toate categoriile de credite de consum, au fost înregistrate diminuări ale cererii: semnificative, pentru segmentele de împrumuturi garantate și negarantate cu ipotecă și, respectiv, moderate, în cazul cardurilor de credit. În acest context, rata respingerilor solicitărilor de credite destinate consumului a avansat semnificativ. Băncile previzionează pentru următorul trimestru diminuarea moderată a cererii pentru toate categoriile de credite de consum acordate populației. Cererea a crescut marginal în cazul împrumuturilor pentru achiziția de locuințe și terenuri. Pentru sectorul populației, în trimestrul 2 din 2019 băncile estimează o creștere marginală a cererii de împrumuturi pentru locuințe și o diminuare moderată în cel al creditelor de consum.

Împrumuturi mai scumpe și pentru firme

În ceea ce privește rata medie a dobânzii la creditele noi acordate societăților nefinanciare, aceasta a ajuns la 6,28% în martie 2019, față de un nivel de 5,84% în decembrie 2018. Creșteri ale acestei rate a dobânzii s-au înregistrat în fiecare dintre cele trei luni ale primului trimestru din 2019, în condițiile în care în decembrie 2018 aceasta consemnase o scădere de 0,28 puncte procentuale, după ce în precedentele două luni își cvasistopase ascensiunea.

Pe segmentul companiilor nefinanciare, băncile au menținut constante standardele de creditare în trimestrul 1 din 2019, comparativ cu trimestrul anterior. Cererea de împrumuturi din partea companiilor nefinanciare a consemnat o diminuare moderată la nivel agregat în trimestrul 1 din 2019, contrar așteptărilor băncilor. După dimensiunea firmelor, amplitudinea scăderii a fost mai accentuată în cazul companiilor mari, atât pentru creditele pe termen lung, cât și pentru cele pe termen scurt. Pentru următorul trimestru, cererea de finanțare a companiilor este de așteptat să aibă o evoluție relativ constantă pentru întreg sectorul, în timp ce în cazul companiilor mici și mijlocii este preconizată o creștere moderată.

Socoteala nu s-a potrivit…

Nici pe segmentul depozitelor lucrurile nu au funcționat așa cum și-au dorit Finanțele.

Randamentul mediu al depozitelor noi la termen ale persoanelor fizice a stagnat în martie, comparativ cu februarie, practic, la 1,63% – sub valorile atinse în intervalul noiembrie-decembrie 2018 (1,76%). Doar pe segmentul societăților nefinanciare, randamentul mediu al depozitelor noi la termen a crescut marginal cu 0,04 puncte procentuale de la 2,05% în decembrie la 2,09% în martie 2019, în condițiile în care în februarie acesta ajunsese la 2,49%. Creșterea în februarie, față de ianuarie, a fost de 0,41 puncte procentuale, pe fondul condițiilor legate de lichiditatea de pe piața monetară interbancară care și-au prelungit caracterul restrictiv dobândit spre finele lunii ianuarie, când s-a înregistrat o creștere abruptă a ratelor dobânzilor ON (over-night) ale pieței monetare interbancare. Practic, și în cazul randamentului mediu al depozitelor noi la termen ale societăților nefinanciare, exceptând luna februarie (atipică datorită evoluțiilor pieței interbancare), s-a înregistrat o stagnare, într-un interval cuprins între 2,05-2,09%.

Mai mult, am putea spune că însuși Ministerul Finanțelor este în parte vinovat de această stagnare în cazul companiilor financiare sau de micșorare, în cazul populației, a dobânzilor la depozite, având în vedere că în anumite perioade (în ianuarie, de exemplu), din cauza injecțiilor mari de lichiditate ale Trezoreriei, BNR a fost nevoită să reinițieze operațiunile de atragere de depozite la termen cu scadența 1W, efectuate prin licitație la rată fixă a dobânzii și alocare integrală. Pe acest fond, randamentele ON au coborât în primele zile ale lunii ianuarie 2019 (pe exces de lichiditate în urma operațiunilor Trezoreriei) și au tins să se mențină în apropierea ratei dobânzii la facilitatea de depozit (1,5%), pentru ca spre finele intervalului să crească abrupt până în apropierea limitei superioare a coridorului ratelor dobânzilor (în urma apropierii datei de raportare a rezervelor minime obligatorii și a drenării surplusului de lichiditate de către BNR), evoluții care au făcut ca și cotaţiile ROBOR (3M-12M) să-și stopeze la jumătatea lunii mișcarea general descrescătoare, consemnând apoi o ajustare ascendentă semnificativă, urmată de o relativă stabilizare.

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele