Mărirea câștigurilor salariale, relativa încredere a sectorului privat în trendul pozitiv al economiei și reducerea constrângerilor exercitate asupra bilanțurilor instituțiilor de credit de creditele neperformante au fost factorii care au impulsionat creditarea.

În anul 2018, ritmul de creștere a creditului acordat sectorului privat a continuat tendința anilor anteriori, accelerând, de la 4,7% în 2017, la 6,6%, nivel ce constituie un vârf al ultimilor nouă ani și al doilea cel mai înalt nivel din regiune, potrivit ultimului Raport anual publicat de BNR. „Avansul robust a fost susținut de împrumuturile noi, a căror evoluție s-a dinamizat în acest an, atât pe segmentul populației, cât și pe cel al societăților nefinanciare, în contextul efectelor stimulative exercitate asupra cererii și ofertei de credite”, se arată în documentul BNR.

Factorii care au stimulat evoluția pozitivă a împrumuturilor acordate sectorului privat au fost constituiți de majorarea în ritm alert (în exprimare cu două cifre) a câștigurilor salariale; de relativa redresare a încrederii sectorului privat în trendul pozitiv al economiei; de reducerea constrângerilor exercitate asupra bilanțurilor instituțiilor de credit de creditele neperformante (rata creditelor neperformante s-a redus de la 6,41%, în decembrie 2017, la 4,96%, în decembrie 2018) și de continuarea tendinței de diminuare a raportului credite/depozite la nivelul sistemului bancar, acesta atingând în decembrie 2018 nivelul de 76,2% – minimumul ultimilor peste 13 ani.

Influențele notabile care s-au opus unui ritm și mai alert al măririi volumului de credite au venit din „persistența unor impedimente de ordin structural în sectorul companiilor” (ponderea mare a firmelor având capitalul propriu sub limita reglementată sau chiar negativ, disciplina financiară laxă, fenomenul insolvenței.), precum și din riscurile asociate unor noi inițiative legislative vizând sectorul bancar promovate în 2018, cu potențial impact advers inclusiv asupra mecanismelor de diminuare a soldului creditelor neperformante.

Totodată, creșterea creditului a fost probabil frânată și de ajustarea în sens ascendent a ratelor dobânzilor la creditele noi în lei acordate populației și societăților nefinanciare, sub influența măsurilor de politică monetară, dar și de relativa înăsprire pe ansamblul anului a standardelor de creditare, în particular a celor aplicate împrumuturilor pentru consum.

În aceste condiții, ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat a tins să-și stopeze scăderea în acest an, consemnând totuși, în final, o diminuare marginală (la 26,6%, de la 27,2% în 2017).

Preferință pentru împrumuturile în lei

Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se majoreze, ajungând la 66,0% în decembrie 2018 – un nou maxim al perioadei post-1996. Totuși, ascensiunea acestei ponderi și-a temperat ritmul în raport cu anii anteriori, în condițiile în care dinamica anuală a componentei în monedă națională s-a redus ușor – menținându-se totuși la un nivel exprimat cu două cifre, pe fondul avansului consistent al creditelor noi –, iar creditul în valută și-a atenuat considerabil declinul (la -1,4%, la finele anului 2018, de la -10,4% în decembrie 2017, pe baza soldurilor exprimate în euro). O astfel de evoluție a avut loc în contextul relativei amplificări a împrumuturilor noi acordate societăților nefinanciare, dar și al unui efect statistic. Fluxul împrumuturilor în valută a rămas însă modest, componenta în lei păstrându-și ponderea puternic majoritară în totalul creditelor noi acordate sectorului privat (78,3% pe ansamblul anului, față de 81,3% în 2017).

La nivel sectorial, ponderea creditului în lei și-a prelungit ascensiunea pe segmentul populației, atingând recordul ultimilor 15 ani (71,9% în decembrie 2018), dar și-a stopat-o pe ansamblul perioadei pe cel al societăților nefinanciare, în condițiile în care avansul până la maximul ultimilor 22 de ani atins în iunie 2018 a fost succedat de o ușoară scădere.

Ponderea în total a creditului acordat populației și-a temperat și mai mult creșterea în 2018, dar a atins un nou vârf istoric; ea s-a distanțat astfel mai consistent de nivelul din zona euro, dar a rămas sub cel din Cehia și mai ales Polonia.

„Creșterea și menținerea ulterioară a acestei ponderi la aproximativ 53% în decembrie 2018 (52,4% în decembrie 2017) au reflectat accelerarea relativ mai pronunțată a ascensiunii creditului acordat populației în prima parte a anului, în principal pe seama creditelor noi de consum. Dinamica anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare a consemnat un avans mediu mai modest în 2018 – după ce în anul precedent aceasta a reintrat în teritoriul pozitiv –, dar s-a poziționat în semestrul II pe o traiectorie general crescătoare”, se arăta în Raportul BNR.

Plusul de ritm a venit din accelerarea creșterii creditelor noi în valută, precum și, în mod particular în acest an, a creditului de tip reînnoibil automat și pe descoperit de cont, a cărui pondere în totalul împrumuturilor segmentului a urcat la 40,9%, față de 39,6% în 2017, în principal pe seama componentei în lei. Recurgerea din ce în ce mai des la cea din urmă categorie de împrumuturi a reflectat probabil creșterea necesarului de finanțare curentă a firmelor, pe fondul continuării expansiunii activității economice, precum și al amplificării plăților efectuate în contul salariilor.

Creșterile de dinamică a stocului de credite au fost mai pronunțate pe segmentul împrumuturilor pe termen scurt, respectiv al celor pe termen mediu – atribuibile în primul caz componentei în lei, iar, în cel de-al doilea, împrumuturilor în valută – însă variația anuală a creditelor pe termen lung a rămas relativ mai înaltă.

Scăderi ale fluxului de credite către agricultură

În ceea ce privește structura pe destinații, fluxul de credite și-a continuat creșterea în sectorul serviciilor și în cel al construcțiilor, dar s-a diminuat în industrie (unde stoparea evoluției descendente observate în anul anterior s-a dovedit a fi temporară), dar și în agricultură, în premieră pentru ultimii trei ani.

În ansamblul lor, aceste evoluții s-au corelat doar parțial cu rezultatele edițiilor succesive ale sondajului BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației, care au relevat o creștere a cererii de împrumuturi pe segmentul societăților nefinanciare pe întreg parcursul anului 2018, acompaniată de o scădere aproape continuă a celei aferente creditelor pentru locuințe, respectiv pentru consum. Contracția pe cel din urmă segment este în consonanță cu relativa înăsprire, începând din al doilea trimestru al anului 2018, a standardelor de creditare aplicate de bănci pentru aceste împrumuturi. În schimb, după o ușoară întărire în trimestrul I, standardele de creditare aplicate creditelor pentru locuințe au fost menținute constante. Cele aplicate societăților nefinanciare au rămas neschimbate în linii mari în primele două trimestre ale anului, iar apoi au suferit o ușoară înăsprire, în contextul introducerii de către BNR a amortizorului de risc sistemic, evoluția nefiind însă generalizată la nivelul sectorului bancar.

Scăderea volumului de împrumuturi „Prima casă”

Creditul pentru locuințe și-a mărit doar marginal ponderea majoritară în totalul creditului acordat populației (55,2% în decembrie 2018).

Creditul pentru locuințe și-a reaccelerat ușor creșterea anuală (12,8%, de la 12,2% în anul precedent), iar dinamica componentei în lei și-a temperat descreșterea, rămânând astfel deosebit de înaltă (la 30,9%, față de 40,1% în 2017). Acest fapt a avut loc în condițiile în care scăderea volumului de împrumuturi acordate în cadrul programului „Prima casă”, pe fondul reducerii plafonului de garanții (în anul 2018, plafonul garanțiilor de stat pentru programul „Prima casă” a fost diminuat la 2 miliarde lei – prin HG nr. 10/2018 – de la nivelul de 2,5 miliarde de lei aferent anului 2017, fiind suplimentat ulterior cu 175 de milioane de lei), a fost contrabalansată de majorarea fluxului creditelor fără garanția statului.

Din perspectiva structurii pe destinații/monede, creditele pentru locuințe în lei au dobândit astfel în anul 2018, în premieră, cea mai ridicată pondere în totalul împrumuturilor acordate populației.

Privită în comparație cu nivelurile din țările din regiune și zona euro, ponderea deținută în România de creditele pentru locuințe continuă să o depășească ușor pe cea din Ungaria, dar rămâne considerabil mai mică decât cea din Cehia și din zona euro.

„Aflată pe un palier mult mai scăzut, variația anuală a creditului pentru consum și alte scopuri a cunoscut însă o creștere sensibil mai accentuată (la 5,5%, după ce în 2017 a revenit în teritoriul pozitiv), cu aportul preponderent al componentei în lei. Aceasta a reflectat influențele dinamizării fluxului de credite pe fondul prelungirii ritmului alert de creștere a veniturilor de natură salarială, precum și al unei amplitudini mai reduse a creșterii ratelor dobânzilor aferente, atribuibilă inclusiv concurenței intense pe acest segment al pieței bancare, dar și efectul statistic asociat introducerii unei noi instituții de credit în bilanțul monetar agregat”, explică ultimul raport anual al BNR.