Ponderea împrumuturilor accesate de IFN-uri (instituții financiare nebancare, precum firme de leasing, de microcreditare etc.) de la bănci reprezintă 14% din pasivul IFN-urilor, în condițiile în care, în ultimii 12 ani, creditarea sectorului IFN de către bănci s-a dublat, arată datele BNR.

Sectorul instituțiilor financiare nebancare (IFN) a continuat să își întărească poziția la nivelul sistemului financiar, atât pe palierul companiilor nefinanciare, cât și al populației. Astfel, în perioada septembrie 2018 – septembrie 2019, stocul de credite acordate de IFN-uri sectorului  real a crescut cu 11,9%, se menționează într-un recent raport al Băncii Naționale a României.

Între finanțarea companiilor și cea a populației prin intermediul instituțiilor financiare nebancare se constată existența unei diferențe semnificative. Astfel, firmele se finanțează preponderent în valută de la IFN-uri (aproximativ 80% din sold), în timp ce populația a contractat finanțări (leasing-uri, microcredite etc.) majoritar în moneda națională (circa 91%). Creditul acordat populației este direcționat preponderent către nevoi de consum și alte scopuri. Creditarea ipotecară prin IFN-uri este la un nivel foarte scăzut. Per total, creditarea de la IFN deține în continuare o pondere relativ marginală în totalul creditării populației (circa 5,4%), dar este mai importantă pe segmentul firmelor (18,1% din total).

O vulnerabilitate asociată sectorului IFN vizează finanțarea de la bănci, aceasta aflându-se pe o tendință crescătoare, ceea ce a condus la înregistrarea unui maxim al valorii împrumuturilor primite de la instituțiile de credit în iunie 2019 (14%).

„În aceste condiții, riscul de contagiune, inclusiv din perspectiva reputației, dinspre sectorul IFN către cel bancar se află în creștere. Implementarea de măsuri de către BNR pentru sectorul IFN a urmărit asigurarea premiselor în vederea unei mai bune gestionări a riscurilor, diminuarea arbitrajului de reglementare, dar și ameliorarea potențialelor efecte sistemice, care pot apărea dinspre acest sector. Efectele întăririi cadrului de reglementare și supraveghere a sectorului IFN s-au concretizat în majorarea numărului de entități înscrise în Registrul special cu 28 de noi instituții, ajungând la un total de 65 (43 IFN nou-înscrise din octombrie 2017 până în prezent și 15 IFN radiate)”, se arată în ultimul Raport asupra stabilității financiare al BNR.

Firmele, cei mai buni plătitori

„Disciplina la plată a debitorilor IFN nu a înregistrat modificări substanțiale la nivel agregat, rata creditelor neperformante fiind de 3,9% la septembrie 2019, relativ similar cu nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul precedent”, arată datele BNR.

Finanțările acordate companiilor prezintă o situație mai bună, acestea având o rată de neperformanță de 2,5% (septembrie 2019). Nivelul este în scădere față de anul trecut. În același timp, pentru segmentul populației, nivelul neperformanței s-a majorat comparativ cu valorile înregistrate în luna septembrie 2018, consemnându-se un nivel al ratei creditelor neperformante de 8,1%.

Rezultatele modelelor interne de estimare a probabilității de nerambursare pentru sectorul companiilor nefinanciare și al populației arată că activitatea de creditare derulată de IFN este, în general, mai riscantă comparativ cu sectorul bancar, impunându-se menținerea la un nivel adecvat al capitalului IFN în raport cu riscurile asumate.

De altfel, capitalurile proprii ale IFN au menținut tendința crescătoare, majorându-se cu 11% în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018 și cu încă 15% în anul următor, aspect care a susținut reluarea activității de creditare, chiar și în condițiile continuării practicării unor rate de dobândă la valori ridicate. ■