Ministrul de Interne, Carmen Dan, consideră că programul de guvernare îşi arată roadele, în condiţiile în care, potrivit datelor Eurostat, creşterea economică a României în primul trimestru este peste media europeană iar mai mult de un milion de români au ieşit din zona de sărăcie severă şi risc de excluziune socială.

“Programul de guvernare îşi arată roadele. Nu o spunem noi, ci Comisia Europeană, prin Eurostat. Creşterea economică a României în primul trimestru al acestui an este de 4% în condiţiile în care, în statele Uniunii Europene, media creşterii economice este de 2%. Tot Eurostat ne anunţă că peste un milion de români au ieşit din zona de sărăcie severă şi risc de excluziune socială, faţă de starea în care se aflau în anul 2016. Estimările Comisiei Europene şi cele ale FMI pentru România arată că anul acesta vom avea o creştere economică sustenabilă între 4,5 şi 6,1 procente”, a scris Carmen Dan pe Facebook.

Institutul Naţional de Statistică a publicat marţi date preliminare care arată că economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4% pe serie brută şi cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017.

Produsul Intern Brut în trimestrul I 2018 s-a menţinut, în termeni reali, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017.

Adrian Rădulescu, director de analiză macroeconomică la Banca Transilvania (BT), interpretează diferit statisticile anunțate.

”Economia României a avut în primul trimestru al acestui an o creştere de 4%, aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din al treilea trimestru al anului 2015 până acum”, a declarat Adrian Rădulescu citat de Agerpres.

“În economia internă, avem semnale că vârful ciclului economic a fost depăşit, oricum am privi. Am văzut datele preliminare, prima citire a PIB-ului pe trimestrul întâi al anului curent, care indică o decelerare a ritmului anual la 4%. Este cea mai slabă evoluţie din T3 2015 şi foarte probabil această decelerare a fost determinată atât de diminuarea ritmului de creştere din sfera cererii interne, dar şi de deteriorarea contribuţiei cererii externe, întrucât poziţia externă a economiei României a continuat să se deterioreze în primul trimestru şi, dacă ne uităm la deficitul de cont curent, o să vedem o intensificare de 25% în trimestrul întâi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, apropiindu-se de un miliard de euro”, a spus Rădulescu.

El a menţionat că impactul politicilor de susţinere a cererii interne începe să se epuizeze, ceea ce se vede şi în evoluţia PIB.

Declarațiile lui Adrian Rădulescu au fost făcute la conferinţa “Banca viitorului” desfășurată miercuri la București.

Citați de Agerpres, bancherii prezenţi au spus că bugetul public nu poate fi echilibrat doar cu banii ce vor fi luaţi din Pilonul II de pensii, măsură prin care România va da un puternic semnal negativ în afară, astfel că autorităţile vor fi nevoie să crească taxele şi impozitele.

“Avem un buget public în dezechilibru, iar cea mai simplă modalitate de a acoperi acest deficit este prin taxe. Se discută acum de sistemul de Pilon II de pensii, probabil acesta va fi primul pas, însă probabil nu va ajunge şi atunci vor urma taxe. Cel mai uşor de impus sunt taxele pe venituri sau taxe indirecte”, susţine Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

La rândul său, Florian Libocor, economist-şef al BRD, a avertizat guvernanţii că o creştere de taxe va fi extrem de greu de implementat, după ce au promis exact invers, adică eliminarea unor taxe şi impozite.

“Pilonul II (naţionalizarea sa – n. r.), dacă se va întâmpla, este one-off (se întâmplă o singură dată – n. r.). A doua oară nu mai ai de unde să îl iei. Şi, dacă se va întâmpla, Doamne fereşte!, va fi un semnal extrem de negativ în afară. Taxe şi impozite? Le urez succes! E uşor să dai, dar e tare greu să iei, extrem de greu”, a precizat Libocor.