Ordonanța 114 a stimulat creșterea importurilor de gaze rusești

Plafonarea preţului gazelor naturale prin Ordonanţa 114/2018 nu a ajutat consumatorii finali, ci a dus la scăderea producţiei interne şi la creşterea importurilor de gaze ruseşti, arată un raport realizat de profesorul Mircea Coşea, membru în Consiliul de Programare Economică. Documentul mai subliniază că, în 2022, preţurile gazelor ar urma să crească semnificativ, cu o „presiune de nestăvilit.”

160
6 minute de lectură

Încă de la începutul acestui an, importurile de gaze rusești sunt pe o linie ascendentă, creșterile fiind semnificative, situație ce reiese chiar din datele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). Dacă acestea s-ar fi realizat cu precădere în perioada de vară, când cererea pe piață este mai scăzută și prețurile sunt mai mici, ar fi fost explicabil. Dar premierul Viorica Dăncilă declara, la începutul săptămânii, că va aproba programul prin care este stabilit nivelul de combustibil necesar producerii energiei electrice pe timp de iarnă și că volumul gazelor înmagazinate pe timp de iarnă va crește cu 10% față de 2018. „Ne pregătim din timp pentru sezonul rece și luăm măsurile pentru asigurarea stocurilor necesare pentru buna funcționare a sistemului electro-energetic național, în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020.

Dăncilă a declarat că volumul de gaze înmagazinate pe timp de iarnă va crește cu 10% față de anul 2018, iar rezervele din acumulările hidroenergetice, cu 25%. „Luăm aceste măsuri pentru ca toate instituțiile și companiile din domeniu să fie bine pregătite pentru a preîntâmpina orice fel de problemă în aprovizionarea cu energie”, a afirmat Viorica Dăncilă. Dacă o creștere cu 10% a volumului de gaze înmagazinate va avea efecte, rămâne de văzut, în condițiile în care producția internă continuă să scadă, iar perspectivele exploatării resurselor din Marea Neagră sunt nesigure.

Protecția socială nu s-a resimțit

Prin OUG 114 s-a plafonat preţul gazelor naturale din producţie internă la 68 lei/MWh. „Deşi plafonarea preţului de vânzare a gazelor din producţia internă, prin OUG 114/2018, a fost justificată prin nevoia de a asigura o protecţie socială adecvată consumatorilor finali, efectele acestei ordonanţe de urgenţă sunt, de fapt, de scădere a producţiei interne de gaze naturale şi de creştere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care sunt considerabil mai scumpe”, arată analiza Consiliului de Programare Economică. Din datele menționate în document, reiese că România a importat, în mai 2019, o cantitate de gaze de 1 185 490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor autorității de reglemetare în domeniu. În luna mai 2018, România a importat doar 3 353 MWh. 

Aceasta după ce, în luna aprilie 2019, cantităţile de gaze importate fuseseră de 100 de ori mai mari decât în aprilie 2018. Totodată, preţul mediu al gazelor de import, în luna mai 2019, a fost de 89 de lei/ MWh, conform datelor ANRE, cu 12% mai mic decât cel al gazelor româneşti tranzacţionate la bursă (101 lei/ MWh). Potrivit lui Mircea Coşea, dacă se ia în calcul şi taxarea suplimentară cu 2% a cifrei de afaceri a companiilor producătoare de gaze naturale din România, precum şi taxarea cu acelaşi procent a marjei operaţionale a operaţiunilor de trading, transport, distribuţie şi furnizare, introduse tot prin Ordonanţa 114, „presiunea de creştere a preţului gazelor la consumatorul final va fi de nestăvilit”. Se adaugă, ca factor suplimentar cu efecte similare, prevederea OUG 114/2018 că „diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementărilor ANRE, mai arată raportul citat.

Presiune pe prețuri, din 2022

Potrivit lui Mircea Coșea, posibilitatea furnizorilor de a-şi recupera, la această dată, pierderile rezultate din diferenţele de costuri de achiziţie din 2018 şi 2019, exercită „o presiune suplimentară, în sensul creşterii preţului la consumatorul final”. „Contracararea acestei tendinţe prin limitarea administrativă, de către ANRE, a preţului la consumatorul final va duce, inevitabil, la acumularea de tensiuni comerciale şi de pierderi, care vor începe să fie recuperate imediat după sfârşitul lunii februarie 2022, ducând astfel la creşteri previzibil semnificative ale preţului la consumatorul final, în primăvara şi vara anului 2022”, arată Mircea Coşea.

Raportul mai subliniază și faptul că România a primit un avertisment de la Comisia Europeană, care a constatat că „sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE” şi că, de asemenea, Comisia „consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ”. Mircea Coșea susține că o alternativă preferabilă ar fi fost fondul de solidaritate pentru susţinerea financiară a consumatorului vulnerabil, stipulat în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, ce urma a fi finanţat pe baza impozitării suplimentare a „profiturilor neaşteptate” ale producătorilor şi ale furnizorilor de energie electrică şi gaze. Însă „acesta nu a fost niciodată înfiinţat, iar aplicarea unui asemenea mecanism de susţinere a plăţii beneficiilor sociale pentru consumatorii vulnerabili de gaze naturale nu a avut loc nici măcar în principiu”, mai arată raportul, deşi colectarea de venituri la bugetul de stat din taxarea „profiturilor extraordinare” ale producătorilor de gaze, rezultate în fond din trecerea progresivă la funcţionarea normală, liberalizată a pieţei, ar fi fost suficiente pentru acoperirea cheltuielilor sociale cu consumatorii vulnerabili. Raportul mai citează şi un studiu al Deloitte privind impactul OUG 114/2018 asupra sectorului energetic, în general, şi asupra celui gazier.

Acesta identifică şi analizează, printre efectele actului normativ, afectarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale. „Producătorii autohtoni de gaze naturale vor reduce investiţiile în noi dezvoltări, precum şi în exploatarea unor zăcăminte mature, marginale, a căror operare nu mai poate fi susţinută cu noile marje de profit. În particular, amânarea deciziilor de investiţii din Marea Neagră de către ExxonMobil şi OMV Petrom – şi condiţionarea, de către Black Sea Oil and Gas (BSOG), a deciziei finale de investiţii, de abrogarea OUG 114/2018 – ilustrează nemijlocit impactul negativ pe care acest act normativ îl are asupra segmentului upstream de ţiţei şi gaze naturale. Consecinţa va fi de creştere a importurilor de gaze naturale ruseşti în economia naţională, acestea nefiind afectate de restricţiile OUG 114/2018. Pe de altă parte, reducerea activităţii în segmentul upstream afectează planurile de investiţii în transportul şi distribuţia gazelor naturale, precum şi perspectivele ca România să devină un hub gazier regional”, mai arată raportul Consiliului de Programare Economică.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele