Producția de petrol și gaze a României este pe o pantă descendentă ca urmare a epuizării unor zăcăminte, însă pierderea poate fi compensată prin descoperirea de noi resurse.
Prețul scăzut al petrolului din anii 2015-2016 nu a încurajat investitorii, dar, odată cu cotațiile record înregistrate la țiței în ultimele luni, ar putea crește și apetitul investitorilor în domeniu.

Producția internă acoperă circa 32% din necesar

În strategia energetică a României pentru perioada 2018-2030, aflată în dezbatere publică, se arată că în anul 2030 producția de petrol s-ar putea înjumătăți, ajungând la aproximativ 2 milioane de tone. De asemenea, se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (de la 1,93 la 1,15 milioane tep). Într-un scenariu de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero.

În 2017, producția internă de țiței a acoperit aproape 32% din cerere. Declinul producției medii anuale a fost de 2% în ultimii cinci ani, fiind limitat prin investiții în forarea unor noi sonde, repuneri în producție, recuperare secundară. Rezervele dovedite de țiței ale României se vor epuiza în circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane t/an. România a importat, în primele șase luni din 2018, o cantitate de țiței de circa 4,18 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 861.400 tep (26%) mai mare față de cea importată în perioada similară din 2017, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția de țiței a totalizat, în perioada menționată, 1,67 milioane tep, fiind cu 2,9% (50.500 tep) mai mică față de cea din anul precedent.

„Creșterea dependenței de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu și lung decât prin încurajarea activității de explorare și producție, precum și prin creșterea eficienței consumului de combustibili fosili. Politicile UE de utilizare și de promovare a utilizării, într-un grad cât mai mare, a combustibililor alternativi vor atenua impactul dependenței de importuri a pieței de țiței și produse petroliere din România. Acest proces va fi posibil în măsura în care dezvoltarea infrastructurii aferente producerii și utilizării combustibililor alternativi va fi realizată în raport direct cu competitivitatea acestora pe piața combustibililor”, se arată în document.

Investițiile în infrastructură, esențiale

România poate juca un rol important pe piața energetică europeană, însă această poziție depinde de investiții în descoperirea și dezvoltarea de noi zăcăminte și, foarte important, de investiții în infrastructura de transport. „Relansarea investițiilor în sectorul de explorare și producție, precum și în infrastructura de transport și stocare pentru valorificarea rezervelor de gaze naturale este esențială. Finalizarea interconectării sistemului național de transport gaze cu cele ale țărilor vecine și integrarea pieței românești de gaze în piața europeană, precum și regândirea rolului depozitelor de înmagazinare subterană reprezintă factori importanți de diminuare a riscurilor legate de securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Țițeiul și, în special, gazele naturale joacă și vor juca și în viitor un rol important pe piața internă de energie”, se arată în proiectul de strategie.

Cu un nivel de înlocuire a rezervelor sub cel de epuizare a unor zăcăminte, o creștere a gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiționale, deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice și fiscale stimulative.

În acest context, Guvernul României acordă o importanță deosebită încurajării investițiilor în vederea descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi și creșterii ratei de înlocuire a rezervelor. Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve probabile sunt condiționate de investițiile ce se vor face în domeniul explorării geologice și geofizice de către concesionarii autohtoni și de companiile străine care activează în România, precum și de gradul de reușită al sondelor de explorare, în sensul descoperirii de noi zăcăminte.

„Pe termen scurt și mediu, în vederea creșterii rezervelor sigure de țiței și gaze naturale, România trebuie să-și asume ca prioritate investiții în tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, iar pe termen lung, în dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a celor onshore cu geologie complicată și a zăcămintelor offshore din Marea Neagră”, se arată în strategie.

Obiectiv strategic: Hidrocarburi la prețuri accesibile

Prin Strategia energetică, Guvernul și-a stabilit ca obiectiv general al sectorului petrolier „asigurarea condițiilor pentru satisfacerea necesarului de hidrocarburi (țiței și gaze naturale) pe termen mediu și lung, la un preț accesibil, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”.

În contextul tendinței de globalizare a pieței de energie, politica în domeniu a României trebuie să fie corelată cu politicile similare existente la nivel european pentru a asigura convergența politicii țării noastre cu politica Uniunii Europene în domeniu, se menționează în document.

Orientarea investițiilor în sectorul petrolier

• o cercetare geologică și geofizică pentru descoperirea de noi rezerve de țiței și gaze naturale, maximizarea ratelor de recuperare, în condiții de randament economic, precum și raționalizarea portofoliului;
• o dezvoltarea capacității de înmagazinare subterană a gazelor naturale;
• o menținerea capacității de transport și creșterea siguranței în exploatarea conductelor de transport;
• o dezvoltarea sistemelor naționale de transport țiței și gaze naturale;
• o interconectări bidirecționale ale Sistemului Național de Transport gaze naturale cu sistemele adiacente din țările vecine;
• o reabilitarea sistemelor de distribuție gaze prin înlocuirea conductelor corodate din oțel (având durata de viață încheiată sau un grad ridicat de uzură), în principal cu conducte din polietilenă;o protecția mediului înconjurător.

Barilul s-a scumpit cu 21% în ultimele 7 săptămâni

Prețurile pe piața petrolului au crescut constant începând din anul 2017. Cotațiile petrolului Brent au depășit pragul psihologic de 80 de dolari pe baril, iar în tranzacțiile primelor zile din octombrie au atins 85 de dolari barilul. De altfel, prețurile petrolului Brent au crescut cu 21% în ultimele șapte săptămâni și ar putea crește și mai mult, avertizează analiștii. Impulsul de creștere a cotațiilor este temerea că greii din OPEC, organizația statelor exportatoare de petrol, și alți producători importanți, cum ar fi Rusia, nu au o capacitate suficientă pentru a compensa scăderea ofertei iraniene de petrol după ce se vor aplica sancțiunile SUA asupra Teheranului, care vor începe în noiembrie.