Creșterea salariilor, erodată de inflație, devalorizare și dobânzi

În ciuda creșterilor succesive ale salariilor nete și, mai ales, brute, câștigul salarial net al românilor nu ne-a propulsat în clasamentul european în rândul economiilor dezvoltate.

51
5 minute de lectură

Institutul de statistică a afișat o creștere viguroasă a salariului mediu net câștigat în aprilie, care a urcat cu 14,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 2.713 lei. Un salt care pare spectaculos, provocat însă și de generoasele prime tradiționale care acompaniază, e drept nu în toate domeniile, sărbătoarea Paștilor. Procentul nu descrie însă pe deplin realitatea buzunarelor sau a conturilor de salarii.

de Constantin Rudniţchi

Inflația care a urcat la 5,2% în aprilie a redus din puterea de cumpărare sugerată de creșterea câștigurilor salariale. Leul s-a devalorizat în același interval cu 2,4%, reducând și el din euforia câștigurilor. Cel mai mare salt poate fi observat în sectorul public, unde lefurile nete au crescut cu 23,7% în aprilie față de luna similară din 2017. Această creștere puternică a lefurilor bugetarilor a stimulat și o majorare cu 12,2% a salariilor nete din mediul privat, mai ales în contextul unei piețe a muncii extrem de înguste, în care forța de muncă este la mare căutare, a observat Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank România.

Fenomen regional

În ciuda creșterilor succesive ale salariilor nete și, mai ales, brute, câștigul salarial net al românilor nu ne-a propulsat în clasamentul european în rândul economiilor dezvoltate. Mai mult, economiile din regiunea central și est-europeană au afișat o creștere solidă, susținută de revirimentul partenerilor din zona euro, ceea ce a stimulat crearea de noi locuri de muncă. În toată regiunea, piața muncii este îngustă, cum spun analiștii, adică firmele nu găsesc ușor angajați, mai ales specializați în anumite domenii. Ca atare, salariile au crescut și în Ungaria, Polonia sau Cehia într-un ritm alert. Salariile au crescut în Cehia în primul trimestru al anului cu 8,6% față de aceeași perioadă din 2017, dar salariul mediu net exprimat în euro a ajuns la 930 de euro. În România lunii aprilie, salariul mediu net a fost echivalent cu 585 de euro, cu mai bine de o treime mai mic decât în Cehia. Puterea de cumpărare a polonezilor a urcat și ea în primul trimestru al anului, dar și acolo salariul mediu net exprimat în moneda unică este mai mare, depășind 800 de euro.

Bugetarii, marii câștigători

Trecerea tuturor taxelor pe muncă în contul angajaților a dus la o creștere spectaculoasă a salariilor brute, care nu s-a regăsit însă și în conturile bancare unde se virează salariile nete ale angajaților. Față de luna ianuarie a anului 2017, pe când taxele pe muncă erau dispersate între angajat și angajator, salariul mediu brut din aprilie 2018 s-a mărit cu 42,4%, un adevărat salt. Salariul mediu net însă a crescut prudent, cu 17,9%, de la 2.300 de lei până la 2.713 lei.

Cei mai câștigați au fost angajații din administrația publică, unde lefurile nete au urcat cu 25% în aprilie 2018 comparativ cu ianuarie 2017, urcând de la 3.320 de lei până la 4.171 de lei. În sănătate, în același interval lefurile nete au crescut cu 23%, de la 2.667 de lei până la 3.486 de lei.

În sectorul privat, creșterile de salarii nete, mai lente, au fost impulsionate în special în zona salariilor apropiate de limita minimă. Angajații industriei hoteliere și de restaurant, exemplu tipic pentru salariile minime, au câștigat cu 20% mai mult în aprilie 2018 față de ianuarie 2017. În industria informatică și în comunicații, salariile nete au urcat cu aproape 10% în același interval, creștere care se datorează mai puțin impulsului general de majorare a salariilor, cât mai degrabă unei oferte reduse de specialiști, pe măsură ce se dezvoltă industria.

Devalorizarea leului cu 3% în același interval dă o imagine ceva mai calmă a majorării salariilor medii nete. În aprilie, echivalentul în valută al salariului mediu net pe economie era de 584 de euro, cu 14,2% mai mult față de salariul mediu net calculat în euro în ianuarie 2017.

Inflația și devalorizarea leului au erodat o parte din creșterile salariale, mai ales în domeniile unde acestea nu au fost la nivelul creșterilor acordate bugetarilor. Dar inflația nu este singurul risc al erodării câștigurilor. Pentru mulți salariați care au credite de consum sau imobiliare, creșterea dobânzilor a consumat o mare parte a banilor câștigați în plus la leafă. Scumpirea banilor provocată de creșterea dobânzilor este o realitate globală, iar regiunea noastră nu face excepție. Ratele dobânzilor la care se împrumută băncile între ele au urcat și în Ungaria, în Polonia sau în Cehia, într-un ritm însă mai puțin alert decât în România, deoarece inflația în restul regiunii este ceva mai temperată.

În esență, marele câștigător al majorărilor salariale pare a fi bugetul statului, care beneficiază acum de un transfer de taxe pe muncă sensibil mai mare. Este însă și un efort financiar pe care-l face bugetul statului, deoarece într-o mare măsură mută banii dintr-un buzunar al său în altul, întrucât a mărit substanțial salariile bugetarilor. Alți câștigători par a fi angajații cu salarii din preajma câștigului minim, cum sunt cei din industria hotelieră, însă, în condițiile intensificării inflației, este greu de crezut că un plus de 264 de lei le poate mări substanțial puterea de cumpărare. De altfel, majorarea salariilor bugetarilor, care nu este rezultatul unor negocieri între sindicatele diferitelor bresle și guvernanți, cum se întâmplă acum în Germania, ci al calculelor electorale, poate crea un cerc vicios în care inflația poate eroda o mare parte din câștiguri, corectând de fapt tentative de a mări lefurile într-un ritm mai alert decât cel al productivității.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele