„Deși a încetinit ușor în august, comparativ cu luna anterioară, ne așteptăm ca anul 2019 să fie al patrulea an consecutiv cu rate de creștere a salariilor exprimate cu două cifre”, consideră economistul-șef al ING România, Ciprian Dascălu.

Având în vedere că 21,3% din populația în vârstă de muncă a țării s-a mutat în străinătate, politicile sectorului public vizând redistribuirea veniturilor naționale de la factorul capital către factorul muncă și absența reformelor structurale care să crească gradul de participare a forței de muncă în economie au dus la o serie de constrângeri semnificative pe piața forței de muncă, explică economistul-șef al ING România, într-un recent studiu.

Ritmul măririi salariilor a încetinit până la 14,1% în luna august, față de un nivel de 15,2% în luna precedentă. În sectorul privat, salariile au înregistrat o creștere anuală cu 15,0% în august, față de 15,7% în iulie, în timp ce în sectorul public, același indicator și-a diminuat expansiunea de la 13,1 în iulie, la 11,0%, în august, arată Dascălu.

În schimb, salariile nete din construcții au continuat să înregistreze rate de creștere anuale uriașe, de 48,5%, ca urmare a acordării facilităților fiscale. Salariile din industria prelucrătoare cresc cu o viteză constantă de 12,7%, determinată în principal de majorarea salariilor minime, întrucât, spune Ciprian Dascălu, creșterea ocupării forței de muncă în acest sector a scăzut în termeni anuali pentru ultimele 12 luni consecutive.

„Ultimele câteva luni au înregistrat o scădere lunară a salariilor din sectorul public, ceea ce sugerează, în afară de efectele de bază și «al singurei dăți», o probabilă înghețare a bonusurilor pentru a controla cheltuielile bugetare rigide, care în raport cu veniturile bugetare sensibile la ciclicitatea economiei a atins niveluri care nu au mai fost văzute de la momentul în care economia românească era în recesiune”, arată Ciprian Dascălu. „Aceasta rămâne o problemă-cheie în procesul previzibil de reechilibrare a structurii bugetului de stat. În acest context, vedem ca probabilă o mai bună gestionare a angajărilor și posibile creșteri în ceea ce privește concedierile, decât recurgerea la reduceri salariale”, adaugă acesta.

Consolidarea fiscală este probabil să fie declanșată de îngrijorările cu privire la perspectivele de rating.

Principalul indicator care reflectă creșterea nesănătoasă a cererii interne provocată de nivelul mai mare al salariilor este creșterea deficitului balanței comerciale, care este probabil să împingă deficitul de cont curent la peste 5,0% din PIB, în acest an. Reglarea dezechilibrului extern este probabil să vină dintr-o combinație de măsuri de consolidare fiscală, reforme structurale moderate și o depreciere controlată a monedei.