În cele din urmă, angajații de la Metrou au primit ce au vrut. Adică, un plus de 20% la salariu. Înainte să se ajungă aici, am avut parte de un întreg spectacol. Sindicalistul-politician, veșnicul Ion Rădoi, a ieșit la rampă și a amenințat cu greva, dacă nu se măresc salariile. Câteva zile, directorul Metrorex a susținut sus și tare că nu poate crește salariile, pentru că nu există bani. O poziție corectă. Numai că a fost doar un simplu foc de paie. Ne putem imagina ce presiuni au fost asupra bietului manager. De la sindicate și de la partid, pentru că nu poți strica imaginea coaliției de la guvernare cu o grevă generală la metrou. Și managerul de la Metrorex, în loc să își dea demisia, a dat salarii mai mari.
Ceea ce rămâne după creșterea salariilor este tulburătoarea analiză realizată de economistul Iancu Guda. Acesta a avut ideea de a compara indicatorii economici și parametrii tehnici între metrourile din București, Budapesta, Praga și Varșovia. Rezultatele sunt spectaculoase. Astfel, metroul bucureștean stă la toate capitolele mai prost decât companiile omoloage din celelalte capitale europene analizate.
Dacă se elimină subvențiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri. Firmele din Europa au profit: Budapesta (16%), Praga (10%) și Varșovia (5%).
Metrorex are 63 de angajați la fiecare kilometru de metrou, cu 20% mai mult decât media capitalelor analizate și de trei ori mai mult decât metroul din Budapesta, unde sunt 20 de salariați la un kilometru de metrou.
Salariul mediu net la Metrorex este de 1.144 de euro, de două ori mai mult decât media națională și cel mai mare din regiune. Media salariului în companiile europene analizate este de 1.040 de euro, cu 9% mai mic decât la metroul bucureștean și cu 38% mai mare decât media națională din țara respectivă.
În ceea ce privește productivitatea, Metrorex înregistrează o cifră de afaceri pe angajat de 31.600 de euro pe an, de trei ori sub media societăților de profil din capitalele europene, care este de 87.300 de euro pe angajat, și de șase ori mai mică decât cea realizată la Budapesta. Este evident că prin mărirea salariilor angajaților de la Metrorex diferențele de productivitate și de salarii nominale vor crește.
Viteza medie a trenurilor de metrou în București este mai mică decât cea din capitalele analizate: 22,5 km/h, față de 31 km/h. Această diferență de viteză, remarcă Iancu Guda, provine de la investițiile modeste făcute în rețeaua de metrou din București.
În plus, analiza lui Iancu Guda asupra datelor financiare ale Metrorex, extinsă pentru perioada 2013–2017, este și mai interesantă. Astfel, aproximativ 40% din veniturile companiei provin din subvenții și din alte venituri din exploatare, probabil cele încasate din închirierea spațiilor comerciale. Apoi, ponderea cheltuielilor cu salariile a crescut în ultimii ani de la 44%, în anul 2013, la 50%, în anul 2017. Compania nu a făcut profit în ultimul deceniu, ci a înregistrat pierderi. Tot mai mari de la un an la altul, adică de 121 de milioane de lei, în anul 2015, și de 145 de milioane de lei, anul trecut. În total, pierderile cumulate, în ultimii cinci ani, sunt de 600 de milioane de lei.
Concluzia analizei Metrorex este simplă: metroul bucureștean are cu 20% mai mulți angajați decât societățile de profil din Budapesta, Varșovia și Praga, angajații au salarii mai mari decât la nivel european și mult mai mari decât media pe țară (duble), iar productivitatea este modestă. Niște indicatori economici tocmai buni pentru a crește salariile angajaților, ceea ce s-a și întâmplat. Bineînțeles, nu chiar cu 40%, cum dorea sindicatul, ci cu „numai” 20%.
Dar angajații de la Metrou nu sunt singurii care au primit salarii mai mari. După ce, anul acesta, guvernul a crescut salariile bugetare „la grămadă”, prin legea de salarizare unitară, acum a venit rândul să o ia pe categorii profesionale. Astfel, muncitorii din sectorul de construcții vor primi subvenții de la stat pentru a putea ajunge la un salariu minim net pe ramură de 500 de euro. Va fi interesant de urmărit care vor fi reacțiile reprezentanților altor domenii din economie. Pentru că este posibil să își dorească aceleași facilități și patronatele din industria alimentară sau din comerț, de exemplu. Ce va face atunci guvernul? Le va acorda și acestora facilități fiscale. Și tot așa, până va „crăpa” bugetul.
Un buget pe anul viitor despre care nu se știe aproape nimic, în afară de obișnuitele declarații liniștitoare ale ministrului finanțelor. Acesta ne asigură, ca de obicei, că vor fi bani de pensii și de salarii și că deficitul va fi mai mic de 3% din produsul intern brut. Este posibil, dar nu putem să nu constatăm că țările europene dezvoltate au făcut de mult proiectul de buget pe anul viitor, iar unele, precum Italia, îl negociază intens cu Comisia Europeană.
În fine, pentru a întregi tabloul salariilor, iată și câteva date statistice. În trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, costul salarial cu forța de muncă a crescut cel mai mult în sectorul de sănătate și asistență socială, cu 32,64%, și în învățământ, plus 26,56%. Cele mai mici creșteri sunt în industria extractivă (3%), activități de spectacole (6%) și bănci și asigurări (7%). Ca și în cazul Metrorex, salariile cresc cel mai mult din bani de la buget și fără nicio constrângere legată de performanță. Suntem, așadar, într-o economie de partid și de stat făcută pe banii firmelor private.