Incertitudine, volatilitate și episoade de calm relativ. Pe scurt așa reacționează piața financiară în fața crizei provocate de infecțiile cu coronavirusul recent denumit COVID-19, care a condus practic la blocarea economică a Chinei, cea de a doua economie a lumii.Cea mai mare îngrijorare a investitorilor este legată de perspectivele economiei globale în contextual evoluției bolii. Mulți investitori și-au mișcat banii către plasamente considerate sigure, cum ar fi obligațiunile suverane pe termen lung, aur sau monedele de refugiu. Deocamdată, avem o criză ca o lebădă neagră care reflect perfect definiția lui Taleb, ale cărei costuri nu pot fi încă estimate.

Conform datelor oficiale, până  în 11 februarie, un număr de 43 146 de oameni, la nivel global (dintre care 42 670 în China), au fost infectați cu noul coronavirus. Dintre aceștia, peste 1 100 au decedat, iar 4 347 s-au recuperat complet. Pe baza acestor date, rata de deces variază între 2,3% (dacă aceasta este calculată ca raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri) și 19% (în cazul în care se utilizează cazurile finalizate – prin deces sau recuperare completă).

Indiferent ce valoare a ratei de deces se urmărește, aceasta este suficient de mare pentru a crea îngrijorare și a schimba comportamentul oamenilor atât din zonele afectate, cât și din restul lumii.

Ca număr de victime, deja noul coronavirus a depășit, în nici două luni, SARS (care a făcut într-un an și jumătate în jur de 800 de victime).

În ceea ce privește realizarea unui tratament împotriva noului coronavirus, cea mai avansată pare să fie compania americană Gilead Biosciences, care deja colaborează cu autoritățile chineze pentru testarea tratamentului. Însă în ceea ce privește realizarea unui vaccin, probabil aceasta nu va fi disponibil mai devreme de un an. De exemplu, în cazul Ebola, un vaccin a fost disponibil după un an și jumătate de la apariția epidemiei. Chiar și dacă acest vaccin este realizat, din cauza cererii extrem de mari, acesta va fi greu disponibil.

Prin urmare, cea mai eficientă metodă de luptă cu noul coronavirus este prevenția.  

Ca urmare, răspunsul autorităților chineze a fost reducerea drastică a mobilității persoanelor, prin introducerea în carantină a orașe întregi, în prezent zeci de milioane de oameni fiind blocați în casele lor și având interdicție de a se deplasa atât în orașe, cât și în afara lor.

Răspunsul celorlalte țări a fost blocarea granițelor cu China (inclusiv al Hong Kong-ului) atât pentru persoane, cât și pentru bunuri, restricționarea transportului internațional de persoane și de mărfuri în și dinspre China.

Cea mai facilă comparație în ceea ce privește efectele economice este aceea cu epidemia SARS. În cazul epidemiei SARS, unul dintre cele mai afectate state a fost Hong Kong. Autoritatea monetară din Hong Kong a încercat să estimeze impactul SARS asupra propriei economii. Acesta a fost măsurat ca diferența între prognozele de creștere economică ale diferitelor instituții înainte de declanșarea epidemiei și ulterior. Valoarea medie a acestei diferențe a fost o scădere de 1,2 puncte procentuale de PIB.

Un impact mai mare

Însă, cel mai probabil, impactul economic în cazul noului coronavirus va fi mult mai mare. Iar acesta va veni în special ca urmare a carantinei în care a intrat China.

În anul 2002, când a apărut epidemia SARS, economia chineză reprezenta 4% din economia globală. În 2019, aceasta reprezenta 16%. De asemenea, în anii 2000, economia chineză se baza pe investiții. Acum, aceasta se bazează pe consum și servicii. Și, în plus, a crescut mobilitatea, atât internă, cât și externă a cetățenilor. Iar tocmai acești factori de creștere economică sunt acum blocați prin carantina impusă de autoritățile chineze.

Ca urmare, impactul economic asupra Chinei datorat încetării circulației persoanelor și bunurilor în cadrul aceleiași țări va fi unul puternic și direct. În consecință, China va experimenta, probabil, o situație economică similară recesiunii, dacă nu chiar o recesiune.  

Iar această încetinire a economiei chineze se va transmite către economia globală. Mai mult, acest efect va fi accentuat de impactul psihologic al crizei, care va schimba comportamentul oamenilor.

În acest context, vor fi lovite comerțul global și mobilitatea.

 Comerțul internațional, în special cel în și dinspre China, va fi puternic afectat.   Din cauza tendinței de evitare a zonelor de posibilă contaminare mobilitatea la nivel global va fi afectată și ca efect imediat, toate activitățile legate de aceasta: turism, transport, hoteluri, restaurante.

Toți acești factori vor conduce, în final, la reducerea consumului. Și, implicit, a creșterii economice globale. Dar autoizolarea temporară a economiei Chinei va afecta negative toate economiile lumii. Susupendarea activității unor fabrici din China va afecta producția industrială pe tot lanțul de legătură comercială globală

Dacă bursele pe piețele dezvoltate au rezistat șocului și, chiar, unii dintre indicii bursieri au înregistrat noi maxime, nu același lucru se poate spune despre prețurile mărfurilor. Acestea au înregistrat scăderi de prețuri, scăderi ce sunt consistente cu anticipații de reducere a creșterii economice. De exemplu, prețul petrolului a scăzut de la începutul anului cu aproximativ 15 dolari.

Așadar, tentativa de stabilizare a economiei globale, la care se așteptau instituțiile financiare internaționale, va întâmpina piedici serioase. ■