Criza politică din România s-ar putea ameliora dacă premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis va fi agreat de majoritatea partidelor. Rămâne, însă, criza provocată de noul coronavirus, care, subtil, este jucată de toți politicienii. Chiar dacă în declarațiile publice PSD întinde o mână guvernanților, din izbucnirea gripei ar putea trage foloase politice. Dacă liberalii au norocul să nu se întâmple asta, și-ar putea face drapel de campanie din această izbândă. Criză este și în partidele mici, unde s-a ajuns la dezertări în masă, dar și la PSD, cu câteva zile înainte de congres, este mare forfotă.

Președintele PNL, Ludovic Orban, și-a pus mandatul pe masă și a dat o explicație logică, dar defensivă. Că au expirat cele 15 zile în care putea să fie votat sau respins de Parlament, potrivit Regulamentului activităților comune din Camera Deputaților și Senat.

Guvernul suspendat

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat, pentru „Reporter Global”, că Orban ar fi putut sta în această poziție mult și bine. „Guvernul demis are activitate până când noul guvern depune jurământul, așa scrie în Constituție”, a afirmat fostul judecător la Curtea Constituțională. Acesta, deși s-a retras din funcție, continuă să fie o prezență constantă în public deoarece opiniile lui, deși tăioase uneori, sunt strict pe lege. Acum, după ce mulți s-au trezit experți în interpretarea Legii fundamentale, Augustin Zegrean spune că stă cu Constituția în mână. Pentru el este foarte clar că atunci când premierul, desemnat a doua oară, și PNL au declarat că vor să pice în Parlament au greșit. „Potrivit Constituției, care este foarte clară, rolul premierului desemnat este să obțină votul Parlamentului și să guverneze.

Judecătorii au procedat corect, atât Ludovic Orban, cât și liberalii au spus că ei nu vor să fie votat guvernul. Degeaba spun acum că au fost influențați de declarațiile politice, vă spun sigur că nu este așa. Constituția vrea să se formeze un guvern, nu să nu se formeze. Trebuiau să se gândească la consecințe”, a explicat Zegrean. Acesta crede că Orban este scos din joc.

Calitatea parlamentarilor scade de la mandat la mandat

Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiției, era miercuri foarte optimistă. Și în ceea ce privește alegerile anticipate, că ar fi posibile, și că Ludovic Orban ar fi putut fi desemnat din nou premier. Singura condiție ar fi ca liderul liberal să spună că este capabil să formeze o majoritate și că vrea să guverneze. Însă, în baza acestor promisiuni, dacă ar fi votat, alegerile anticipate nu ar mai fi posibile. Oricât de mult și-ar dori liberalii care-l îndrăgesc pe Orban ca acesta să rămână premier, se pare că acum, până la alegeri, este imposibil.

Președintele Klaus Iohannis, care a declarat inițial că așteaptă motivarea CCR, a fost de acord ca Ludovic Orban să-și depună mandatul și, probabil, îl va avea în vedere pentru o nominalizare după alegeri, atunci când va fi un Parlament legitim, cum îi place șefului statului să spună.

Augustin Zegrean spune că nimeni nu poate garanta rezultatul alegerilor și că ar putea fi un Legislativ și mai slab, indiferent de culoarea politică. Fostul judecător a remarcat că an de an a scăzut calitatea politicienilor trimiși în parlament și că pe asta își bazează afirmația, că nu pot răsări brusc niște oameni de excepție.

Pe de altă parte, există și alte opinii ale constituționaliștilor, potrivit cărora judecătorii CCR nu ar fi trebuit să țină seama de declarațiile premierului, ale PNL și ale președintelui, că guvernul pe care l-a format nu vrea să guverneze. Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional, susține că decizia CCR restrânge atribuțiile președintelui și că doar electoratul îi putea sancționa pe Ludovic Orban și pe liberali pentru declarațiile politice făcute.

„Actualul regim constituțional a devenit toxic. Curtea Constituțională elaborează propria sa versiune despre Constituție cu scopul de a îngrădi autoritatea președintelui, asta este de fapt miza acestei decizii”, a spus Stanomir.

Judecătorii CCR au luat decizia că există un conflict de natură juridică între Președinție și Parlament cu o majoritate de 7 la 2. Cele două voturi au venit de la Livia Stanciu și Simina Tănăsescu.

Dragoste în vremea coronavirusului

Senatul a decis creșterea bugetului pentru achiziția de medicamente și materiale sanitare destinate protejării populației împotriva coronavirusului, iar asta a fost anunțată cu mare tam-tam de PSD. Președintele interimar al partidului aproape că a izbucnit în lacrimi de rușine la o emisiune tv, că „noi, politicienii, avem iarăși o agendă paralelă cu electoratul”.

Marcel Ciolacu a spus că social-democrații trec peste orice și fac punte către guvern, numai să rezolve cu coronavirusul. La nici o zi după bunele intenții, fostul ministru al sănătății Florian Bodog a dat cu barda în Senat. El i-a acuzat pe guvernanți că, deși au avut o OUG privind stocurile de medicamente adoptată din 11 februarie, nu au fost aprobate ordinele privind nomenclatorul materialelor care urmează a fi cumpărate și cel referitor la carantină.

„Eu cred că e un pic de bulibășeală în ceea ce se întâmplă și cred că guvernul nu-și face treaba”, a constatat Bodog. Apoi, pe modelul consacrat și inutil, a explicat ce ar fi făcut el dacă era ministru al sănătății.

Agitație de precampanie

Toate partidele au parte de scandaluri interne de proporții, care se lasă cu plecări în masă.

Sâmbătă, PSD are congres extraordinar de alegeri. Pe lângă organizațiile care-i sunt ostile lui Marcel Ciolacu, există și o dispută internă pe cea de-a doua funcție în stat, președintele Senatului. Candidatura lui Șerban Nicolae nu a fost agreată de liderul social-democrat, iar senatorii au decis să amâne votul până după congres și o decizie a Comitetului Executiv.

În PNL există alte probleme. Potrivit unor surse politice, tabăra nemulțumită că nu a prins nimic la împărțeala pe ministere, că Ludovic Orban a fost prea generos cu PMP, abia așteaptă debarcarea acestuia pentru a-i cere și mandatul de președinte. Singura șansă a lui Orban este ca președintele Klaus Iohannis să-și mențină protecția.

În Pro România și ALDE este un du-te vino, de nu se mai poate ține socoteala. În speranța că vor obține un loc eligibil pe liste, de la Ponta se pleacă la PSD, iar de la liberal-democrați la PNL.

A făcut excepție deputatul Mihai Gerea, care a preferat să se alăture unui partid nou-înființat de Ramona Bruynseels, fosta candidată a umaniștilor la președinție.

Până și la UDMR, în organizațiile teritoriale, sunt oarecare frământări deoarece tinerii se orientează către USR sau PNL, iar partidele alternative încep, ca de fiecare dată înaintea alegerilor, să se activeze.

În ceea ce privește USR și PLUS, nici ei nu pot ajunge la un numitor comun. Piatra lor de încercare se numește candidatul la Primăria Capitalei.

Nucleul USR, organizația București, îl susține pe Nicușor Dan, iar o parte influentă a uniunii și PLUS l-ar vrea pe Dan Voiculescu.

Discuțiile eterne despre candidatură l-au adus la disperare pe Dacian Cioloș. Acesta a amenințat că dacă nu vor găsi o soluție în aceste zile, atunci birourile politice ale celor două formațiuni vor decide cine este candidatul. ■