Începută în ianuarie 2020, în orașul chinezesc Wuhan, criza indusă de infecțiile cu coronavirusul recent denumit COVID-19 a condus practic la blocarea economică a Chinei, cea de-a doua economie a lumii, și la riscul extinderii îmbolnăvirilor cu acest virus la nivelul Uniunii Europene. Cu consecințele economice de rigoare. Și cu incertitudinile provocatoare de panică, urmată de corecții rapide ale cotațiilor acțiunilor listate la burse. Observăm cum coronavirusul are un impact negativ asupra schimburilor comerciale globale, dar cererea, acum suspendată, nu a fost distrusă, ci doar amânată. Așa se explică și mișcările contradictorii din marile piețe bursiere ale lumii. Episoadelor de panică, de prăbușire a cotațiilor, li se adaugă pusee de creștere, despre care Alan Greenspan ar putea spune, din nou: exuberanță irațională.

Conform datelor oficiale, până  pe data de 26 februarie, un număr de 80.425 de oameni, la nivel global (dintre care 77.666 în China), au fost infectați cu noul coronavirus. Dintre aceștia, 2.712 au decedat, iar 27.937 s-au recuperat complet.

Însă care este severitatea acestei infecții cu coronavirus?

Dacă socotim rata de deces ca raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri, aceasta este de 3,4% la nivel global. În cazul în care sunt utilizate pentru calculul ratei de deces cazurile finalizate (prin deces sau recuperare completă), atunci această rată de deces este de 8,9% la nivel global.

Însă, acum sunt înregistrate peste 2.700 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus în afara Chinei. Dacă se calculează rata de deces pe baza acestor cazuri, situația este diferită. În cazul în care rata de deces este calculată ca raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri, aceasta este de 1,7% în afara Chinei. Însă, în cazul în care sunt utilizate pentru calculul ratei de deces cazurile finalizate (prin deces sau recuperare completă), atunci această rată de deces urcă la 13,75%.

Calculul ratei de deces ca raport între decesele cauzate de coronavirus și cazuri de infectare cu coronavirus (3,4% la nivel global, 3,4% în China și 1,7% în afara Chinei) ar putea să subestimeze rata reală de deces, având în vedere progresia rapidă a cazurilor de infectare cu coronavirus, cazuri care încă nu sunt finalizate.

Pe de altă parte, calculul ratei de deces pe baza datelor generate de cazurile finalizate (8,9% la nivel global, 8,8% în China, 13,75% în afara Chinei) supraestimează rata reală de deces, deoarece probabil pacienții sunt ținuți un timp în carantină după dispariția virusului.

Valorile celor două moduri de calcul al severității acestui virus vor converge odată cu progresia epidemiei. Iar la finalul epidemiei, cele două moduri de calcul al severității acestui virus vor conduce la același rezultat.

Prin urmare, având în vedere ecartul ridicat dintre cele două valori ale ratei de mortalitate pentru cazurile înregistrate în afară Chinei, concluzia ce poate fi desprinsă este că epidemia e de-abia la început în afara Chinei.

În ceea ce privește răspândirea regională a virusului, după China, principalele țări afectate de coronavirus, potrivit datelor existente până la închiderea ediției Reporter Global, sunt: Coreea de Sud, cu 977 de cazuri, dintre care 11 decese și Italia, cu 323 de îmbolnăviri, dintre care 11 decese. De asemenea, se remarcă și Iran, cu 16 decese la doar 95 de îmbolnăviri.

Un risc ridicat de contaminare este în Uniunea Europeană, având în vedere inexistența granițelor în spațiul Schengen, mobilitatea ridicată, precum și densitatea mare a populației.

În ceea ce privește România, cum în Italia este o comunitate mare de români, probabil un milion, riscul este semnificativ ca acest nou coronavirus să intre în România pe această rută. ■