Scumpirea gazelor odată cu liberalizarea prețului din luna iulie îi îngrijorează pe români și ascute disputele între politicieni, care se contrazic pe această temă. În timp ce ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, subliniază de câte ori are ocazia că gazele nu se vor scumpi, președintele Comisiei de industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, a explicat că există posibilitatea ca gazele să se scumpească chiar cu până la 300%.

Piața gazelor va fi cu siguranță liberalizată la 1 iulie, iar cea de energie electrică, la 31 decembrie 2020, altfel riscăm să nu mai putem utiliza fonduri europene, din cauza infringementului pe care îl are România în sectorul gazelor, potrivit ultimei declarații a ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu, pe această temă.Pentru a se întâmpla acest lucru este însă nevoie de cadrul legislativ în baza căruia să aibă loc liberalizarea. Întrebat cum va fi liberalizată piața de energie și gaze în cazul în care OUG 1/2020, care prevede acest lucru, va fi respinsă de Camera Deputaților, așa cum s-a întâmplat la Senat, ministrul energiei a precizat că, în acest caz, liberalizarea va fi inclusă în modificările care se operează acum în parlament la Legea 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic. „Părerea mea este că OUG 1/2020 va trece de Camera Deputaților. Pe de altă parte, am avut discuții în Comisia de industrii și servicii săptămâna trecută, cu ANRE și cu președintele Iulian Iancu, iar acele modificări privind liberalizarea pieței gazelor la 1 iulie și a pieței de energie electrică la 31 decembrie vor fi puse în Legea 123, care se află la raport“, a susținut ministrul.

El a reiterat faptul că nu va crește niciun preț de la 1 iulie. „Sunt două paliere: OUG este în dezbatere în Camera Deputaților, nu știu când va ieși, cât timp nu va ieși, ea este în vigoare. În paralel, se discută modificarea Legii 123 și acolo vor fi introduse prevederile referitoare la liberalizare. Este un lucru asumat, a fost ultima mea discuție din Comisie“, a precizat oficialul guvernamental.

Infringement ori liberalizare

Virgil Popescu a amintit că liberalizarea a fost agreată cu Comisia Europeană și este o condiție pentru ridicarea procedurii de infringement. „Astfel încât să nu avem surpriza că nu mai putem folosi fonduri europene din cauza acelui infringement“, a adăugat el. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) va elabora un ordin prin care va stabili ce cantități de gaze vor vinde producătorii pe piețele spot și pe cele pe termen lung de la 1 iulie, când piața va fi complet liberalizată, a declarat, la începutul săptămânii, Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE. „Obligațiile care există momentan în legislație (ca producătorii să tranzacționeze pe bursă 50% din producție) nu și-au atins obiectivul. Scopul era să genereze lichiditate, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Producătorii mari, cei doi, Petrom și Romgaz, au preferat să scoată pachete mari, la care au acces doar cei doi furnizori mari care domină piața, Engie și E.ON. Acești doi mari producători au scos două-trei pachete mari, în toamnă de obicei, au tranzacționat cei 50% prin două-trei contracte, după care nu au mai ieșit pe piață“, a explicat Bege.

El a arătat că ANRE a căutat o alternativă la această situație. „Soluția este să introducem o măsură prin care să obligăm, să constrângem producătorii, deși cuvântul sună urât, ca doi-trei ani să scoată pe piețe cantități exacte de gaze, pe contracte pe termene lungi, pe un an, pe un trimestru, pe o lună, pe o săptămână, pe piețele spot, intraday, la termen“, a mai spus oficialul ANRE. Potrivit lui Bege, autoritatea va lansa în dezbatere publică acest gas release săptămâna aceasta. „Măsura se va aplica de la 1 iulie, astfel încât toți furnizorii să aibă acces la gaze“, a adăugat reprezentantul reglementatorului.

Importuri și prețuri-record anul trecut

Anul trecut, importurile de gaze, dar și prețurile au atins niveluri-record. Situația a fost pusă pe seama efectelor OUG 114. Importurile de gaze au fost în august de 3,5 ori mai mari decât cele din aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor ANRE de la finalul anului 2019. Totodată, importurile au fost mai mari și pe fondul scumpirii gazelor din producția internă, ceea ce i-a determinat pe furnizori să opteze pentru această variantă. Gazele din import au avut un preț mediu de 81,79 lei/MWh. În același timp, prețul gazelor din producția internă a fost de 110 lei/MWh. Sectorul energetic din România a suferit schimbări dramatice în 2019, arată datele statistice de la finalul anului trecut ale Institutului Național de Statistică (INS). Practic, România a devenit importator net de energie, în primele 8 luni ale anului 2019, în condițiile în care până anul trecut era exportator. Aceleași date mai arată că producția de gaze și energie electrică a scăzut foarte mult în aceeași perioadă. Importurile de energie electrică au crescut cu 72,8% în primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2018. La gaze, importurile au crescut cu 85,7%. Pe partea de gaze, OUG 114 prevede plafonarea la 68 lei/MWh a prețului pentru gazele livrate de producători în regim reglementat, până în februarie 2022. Plafonarea pentru consumatorii aflați în regim reglementat duce la creșterea prețurilor pe piața liberă. Astfel, consumatorii industriali au ajuns să plătească facturi la gaze mai mari. Mai mult, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale sunt mai mici, cresc și importurile. Așa a ajuns România să importe foarte mult chiar pe timp de vară, când, în mod obișnuit, acestea tindeau spre zero. Mai departe, la fel ca în cazul gazelor, vor fi efecte în lanț, până la scumpirea oricărui produs sau serviciu, în întreaga economie. De asemenea, fapt fără precedent, România a devenit importator net și de energie. În ultimele trei luni, au fost doar câteva zile în care România a fost exportator net. În ciuda efectelor negative, OUG 114/2018 și OUG 19/2019, care completează OUG 114, au rămas nemodificate. La începutul lunii septembrie, comisia pentru industrii a votat pentru eliminarea articolelor referitoare la energie din OUG 114.

După ce deputații din comisia pentru industrii au votat pentru abrogarea articolelor referitoare la energie, nu s-a mai întâmplat nimic, deoarece discuțiile nu au ajuns la nivelul următor, adică în plenul Camerei Deputaților. Ordonanța de Urgență 114/2018, aprobată la finalul anului trecut, a modificat radical activitatea în sectorul energetic, introducând noi taxe, plafonând prețuri sau reglementând din nou piețe liberalizate, lucruri care au determinat România să devină importator net de electricitate, din exportator, cum era până atunci, în timp ce prețul gazelor pe bursă a ajuns la recorduri istorice. Actul normativ a fost aprobat în ședința de guvern din 21 decembrie 2018, a apărut în Monitorul Oficial din 29 decembrie și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Măsurile fuseseră anunțate cu doar două zile înainte de aprobare. Deci, din start, ordonanța a creat probleme prin faptul că toți operatorii își stabiliseră deja bugetul pe anul următor și își planificaseră activitatea în condiții cu totul diferite. „Ordonanța a fost solicitată de cei care câștigă din ea. Așa cum avem un mix al energiei, așa avem și un mix al intereselor.

Dacă vrem să vedem cine este câștigător, nu o să-l vedem aici, aici au venit cei care pierd din ordonanță, cei care câștigă nu sunt aici. Câștigă cei care au piața reglementată asigurată și venitul asigurat. Ei sunt marii câștigători și pentru că își păstrează piața înghețată și își recuperează niște costuri în cazul în care se reintroduce piața reglementată. Ei pot solicita recuperarea unor costuri de capital pe care le-au avut la privatizare. Au fost și vocali când au cerut măsuri de recuperare a costurilor“, a spus Havrileț, consilier al ministrului energiei la acea dată și secretar de stat în prezent, care a arătat, în cadrul unei conferințe de profil, că anumiți furnizori sunt marii câștigători ai OUG 114. ■