Incertitudinea a luat sfârșit. Partidul președintelui francez Emmanuel Macron, La Republique en Marche (LREM), și-a anunțat, sâmbătă, decizia de a merge la alegerile europene din mai 2019 alături de Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE). Anunțul a venit cu ocazia congresului ALDE. O provocare pentru populiști, naționaliști și extremiști, dar în aceeași măsură și pentru partidele „tradiționale”.
Astrid Panosyan, cofondatoare a formațiunii LREM, alături de președintele francez Emmanuel Macron, a fost cea care a adus mesajul către liberalii europeni.
După cum era de așteptat, reprezentanta LREM s-a pronunțat ferm împotriva naționalismului și populismului, în contextul în care Emmanuel Macron nu și-a ascuns opoziția față de politicile formulate la Budapesta și Roma. Panosyan a afirmat că aceste fenomene trebuie să fie oprite, cu referire la Ungaria lui Viktor Orban, dar și la Italia, unde liderul extremei drepte, vicepremierul Matteo Salvini, este considerat a fi adevăratul conducător al guvernului.
Astfel, ALDE și LREM ar urma să facă un „front comun, o platformă a politicilor privind instituțiile democratice, schimbările climatice, incluziunea socială și securitatea colectivă”, după cum a spus Astrid Panosyan. Ea a adăugat că obiectivul partidului său este de a realiza o campanie comună cu ALDE pentru alegerile europarlamentare și de a crea un grup în Parlamentul European.
În actualul Parlament European, ALDE, condus de fostul premier belgian Guy Verhofstadt, este cel de-al patrulea grup ca mărime, cu 70 de membri, după Grupul Partidului Popular European, PPE (218 membri), Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, S&D (190 de membri) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (73 de membri).
Însă situația s-ar putea schimba radical după alegerile europarlamentare din primăvară. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor se va subția prin pierderea celor 18 conservatori britanici, iar pierderea nu va putea fi decât într-o mică măsură compensată de un eventual rezultat foarte bun al Partidului Lege și Justiție din Polonia. Însă ultimele alegeri regionale n-au arătat un progres al partidului de guvernământ de la Varșovia, ci mai degrabă o revigorare a opoziției liberale, membră a PPE.
Pe de altă parte, nici socialiștii nu stau pe roze. În niciun caz ei nu vor mai atinge cifra de 190 de reprezentanți, de care se bucură acum. Previziunile se cifrează în jurul a 120 de aleși. Cu puternicul aport din partea formațiunii franceze de guvernământ, liberalii pot spera chiar să ajungă cea de-a doua forță politică europeană, după populari. Nu este imposibil, mai ales dacă vor reuși atragerea unor formațiuni care la ora actuală sunt membre ale PPE sau S&D.
O intenție pe care, de altfel, liberalii nici măcar nu și-o ascund. Iar săgețile lor s-au îndreptat nu doar împotriva extremiștilor, ci și împotriva „tradiționaliștilor”.
„Trebuie să distrugem vechile obiceiuri ale conservatorilor și ale socialiștilor în ceea ce privește modul în care au condus lucrurile la Bruxelles”, a spus Astrid Panosyan,
Încă un semn de distanțare față de partidele tradiționale: ALDE nu și-a fixat un „candidat principal” pentru alegerile europarlamentare, care ar urma să fie propunerea grupului pentru președinția Comisiei Europene. Așa cum ALDE a făcut, de altfel, în 2014, când l-a propus în această poziție pe Guy Verhofstadt. De data aceasta a renunțat, lăsându-i drept „candidați principali” pe Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (S&D).
Și, pentru ca lucrurile să fie clare, președintele grupului liberal din Parlamentul European, belgianul Guy Verhofstadt, a criticat dur păstrarea de către PPE în rândurile sale a FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orban. „Pentru că Orban continuă să facă parte din clubul lor, au pierdut orice autoritate morală de a guverna Europa”, a sus Verhofstadt.
O problemă numită România
România este reprezentată în grupul liberal de formațiunea ALDE, a lui Călin Popescu-Tăriceanu. Acesta a absentat de la congresul de la Madrid – urmare a anunțului DNA privind existența unui dosar de mită și a cererii de ridicare a imunității, a spus presa de la București.
Aceasta pune formațiunea liberală europeană în fața unei probleme morale, mai ales în contextul unei rezoluții defavorabile României în Parlamentul European.
ALDE este parte a coaliției de guvernământ și, în pofida unor distanțări punctuale, rămâne un susținător ferm al guvernului Vioricăi Dăncilă. În aceste condiții, lui Verhofstadt îi va fi dificil să spună de ce îi critică pe populari că-l protejează pe Orban, în timp ce el îi menține pe români. Iar la ușa ALDE (partidul european) bat din România USR și Mișcarea lui Dacian Cioloș, ambele creditate cu scoruri echivalente celui atribuit ALDE (partidul român).