Dincolo de recursul compensatoriu, Ordonanța 114 sau Legea bugetului, două mari proiecte de configurare a scenei politice au stat la baza coaliției care a învestit și sprijină guvernul Orban: alegerile anticipate și alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Deocamdată, la câteva luni bune, niciunul dintre aceste deziderate nu pare măcar aproape de îndeplinire.

Liberalii își afirma ori de câte ori au ocazia sprijinul pentru votul în două tururi la alegerile locale. În aproximativ cinci luni, aceste alegeri trebuie să aibă loc, așa că o decizie va trebui luată cât de curând. Totuși, mai nimeni nu dă semne că s-ar grăbi. După ce au încercat să promoveze în parlament unul dintre cele trei proiecte de lege existente pe această temă, liberalii par să fi abandonat această cale. „Nu exclud nimic”, a declarat recent Ludovic Orban, când a fost întrebat despre posibilitatea ca guvernul să își asume răspunderea pe modificarea modalității de alegere a primarilor. Cum angajarea răspunderii a devenit un instrument de legiferare de nădejde pentru liberali și pe alocuri chiar infailibil, varianta rămâne în picioare. A sugerat-o întrucâtva și președintele Iohannis, un alt adept la nivel declarativ al scrutinului local în două tururi: „Aceste discuții se poartă. Știu din surse sigure că se discută și în guvern, și în PNL. Este decizia lor dacă vor dori să aplice o legislație schimbată. Este decizia guvernului dacă va da o OUG sau dacă își va asuma răspunderea. Eu pot doar să repet opțiunea mea, personală, care este pentru alegerea primarilor în două tururi și pentru alegerea președinților de CJ din rândul consilierilor județeni”.

Opoziția UDMR și PSD, un calcul rece

Numai că de această dată lucrurile se complică puțin. UDMR a spus-o de la început, încă de la momentul consultărilor pentru formarea guvernului, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu va primi girul său. Mai mult, UDMR a spus explicit că în acest caz ar susține o moțiune de cenzură. Un asemenea tip de vot dezavantajează evident UDMR-ul, care ar fi în pericol să își piardă o bună parte din aleșii locali. Pe de altă parte, pentru PSD, după pierderea guvernării, scrutinul în două tururi ar fi un real pericol să piardă puterea locală în zone esențiale. Cum ar fi, de exemplu, Bucureștiul. În 2016, PSD-ul a dat cu adevărat lovitura în Capitală, spulberând într-un singur tur orice adversar atât la Primăria Generală, cât și la toate cele șase sectoare. Un triumf uluitor, la care Dreapta fărâmițată de orgolii și iluzii deșarte a contribuit din plin. Cu siguranța că niște alegeri în două tururi ar pune reale probleme pentru reeditarea acestei reușite, ca să nu mai spunem că ar face-o, pe cât se poate prevedea, imposibilă. Iar cazul Bucureștiului nu e singular. PSD a anunțat că dacă e vorba de o angajare de răspundere, va pune la cale o moțiune de cenzură. La limită, în fond ar putea fi un prim pas spre anticipate, ceea ce înseamnă că social-democrații le-ar face un serviciu liberalilor, prin urmare aceștia nu ar avea de ce să se teamă. Atunci de ce ezită PNL să rupă pisica? În partid au loc tot felul de sondaje și cercetări, toată lumea e de acord că Bucureștiul, trofeul suprem, nu prea poate fi luat fără alegeri în două tururi. Totuși, în cazul liberalilor avantajele și dezavantajele două tururi//un singur tur sunt delicat de cuantificat. În plus, ostilizarea UDMR nu e tocmai ce le trebuie în actualul context. Pe de altă parte, nici social-democraților nu le trebuie alegeri anticipate, așa că totul seamănă cu mersul pe sârmă, atât dinspre PSD, cât și dinspre PNL.

Condiționarea USD-PLUS

Pe de altă parte, USR-PLUS așteaptă să participe în premieră la alegerile locale. Șubrezită considerabil după prestația de la prezidențiale, cu candidați potențiali care se luptă între ei, Alianța are probleme reale de reprezentare la locale. Un principiu totuși, izvorât din calcule pragmatice reciproc avantajoase, este împărtășit de toată lumea: alegerea primarilor în două tururi. A fost, de altfel, și una dintre condițiile ca guvernul Orban să primească sprijinul Alianței. Cei doi lideri, Dacian Cioloș și Dan Barna, insistă pe lângă premier cu modificarea legislației. Într-o postare pe internet, Dan Barna aproape că îl somează pe Ludovic Orban: „Alegerile primarilor în două tururi sunt mecanismul moral, corect, așteptat de cetățeni, prin care pot să-și aleagă primari care să fie cu adevărat reprezentativi. Alegerile într-un singur tur, așa cum este acum, nu fac decât să înțepenească în scaun primarii PSD.

Îi cer premierului Orban să-și angajeze răspundere pentru primari în două tururi, pentru că nu putem să ne așteptăm ca PSD, care deține conducerea Camerei Deputaților, să fie de acord cu votarea proiectului în Parlament”. Deocamdată, primește în schimb doar declarații de intenție. Până la deznodământ, Vlad Voiculescu de la PLUS și Nicușor Dan, susținut de USR, își dispută scrâșnind elegant din dinți dreptul de a fi candidatul Alianței la Primăria Generală a Capitalei. Și cum Ludovic Orban nu exclude ideea ca liberalii să susțină un candidat unic al Dreptei chiar și din afara partidului, miza e și mai mare. Vlad Voiculescu tocmai ce a dat publicității un sondaj din care ar reieși că el și Nicușor Dan sunt la egalitate pe primul loc în preferințele de vot ale bucureștenilor, la 7 procente distanță de Gabriela Firea. Ba mai mult, Vlad Voiculescu l-a invitat pe Nicușor Dan să semneze o înțelegere prin care să promită că dacă nu va fi desemnat candidatul Dreptei, nu va candida independent. Oferta a fost respinsă de Nicușor Dan sub motiv că el a promis deja acest lucru și că este un om de onoare. Cert este că până pe 15 martie Alianța ar trebui să clarifice situația candidaților de la București, după cum și liberalii sunt deciși să o facă până pe 1 martie. Un singur lucru a ținut să clarifice Orban, și anume că în ciuda unor zvonuri, el nu va candida.

De pe margine, Victor Ponta își antrenează garnitura tot mai subțire de candidați și face analize. Liderul Pro România e convins că alegerile locale se vor desfășura tot într-un singur tur: „PNL deține acum ‘puterea’ și preferă acest sistem electoral care îi avantajează (primarii lor au prima șansă și vor ‘transfera’ mulți primari de la PSD/ miniștrii, prefecții, toți ceilalți reprezentanți ai statului vor acționa pentru ei); nu mai au niciun interes să aplice alt sistem (cum spuneau când erau în Opoziție)/ povestea cu modificarea legii prin Parlament este doar o păcăleală cu pretextul clasic ‘noi vrem, dar nu se poate’ – toți știm că nu mai este timp pentru modificarea sistemului de vot de la locale prin votul parlamentarilor, că PSD, UDMR și minorități au suficiente metode pentru a bloca și că sesizarea la CCR are toate șansele fiind mai puțin de șase luni până în ziua votului”. Dacă Ponta va avea sau nu dreptate rămâne de văzut, cert este că lucrurile aproape că nu se mișcă, în afara unor declarații de bune intenții.

De altfel, modalitatea de alegere a primarilor a fost schimbată în România postdecembristă în funcție de calculele pe care și le-a făcut majoritatea de la un moment dat. Mai simplu spus, s-a aplicat principiul legii celei mai favorabile. Primele alegeri locale, cele din 1992, s-au desfășurat în două tururi și regula s-a aplicat ani la rând. În 2012, PDL controlat de Traian Băsescu a venit cu găselnița alegerii primarilor într-un singur tur, printre altele pe motive de economie. Ce e drept, atunci liberalii și cei de la PSD au fost împotrivă. Între timp, democrat-liberalii au ajuns în PNL și militează, teoretic, pentru două tururi. Social-democrații au calculat mai bine și s-au răzgândit, e mai convenabil un singur tur.

La urma urmei, e naiv să ne gândim la chestiuni de reprezentare sau principii. Totul depinde de cum își calculează partidele avantajele. ■