Fără alegeri anticipate, situația se poate complica

Liberalii n-au de ales

72
11 minute de lectură

Ultimul sondaj de opinie, ale cărui rezultate s-au publicat zilele trecute, plasează PNL la un scor amețitor, de aproape 50 la sută. Cu toate acestea, partidul de guvernământ este cu mâinile legate. Mai mult, spune europarlamentarul Rareș Bogdan, situația se poate complica, misiunea de a guverna fiind aproape imposibilă cu un parlament ostil.

Foto: Bogdan Criste

Ultimul sondaj de opinie, ale cărui rezultate s-au publicat zilele trecute, plasează PNL la un scor amețitor, de aproape 50 la sută. Cu toate acestea, partidul de guvernământ este cu mâinile legate. Mai mult, spune europarlamentarul Rareș Bogdan, situația se poate complica, misiunea de a guverna fiind aproape imposibilă cu un parlament ostil.

Ultimul sondaj de opinie, ale cărui rezultate s-au publicat zilele trecute, plasează PNL la un scor amețitor, de aproape 50 la sută. Cu toate acestea, partidul de guvernământ este cu mâinile legate. Pe de o parte, în Parlament și la Curtea Constituțională PSD face în continuare jocurile. Pe de altă parte, aliații de conjunctură, care au votat învestirea Guvernului, îi sufocă pe liberali cu pretențiile lor. Nu este vorba doar de legi, ci și de o armată de oameni pe care aceste formațiuni vor să o împingă în structurile guvernamentale. În aceste condiții, singura modalitate de a scăpa de sub controlul PSD, dar și de a lămuri relația cu celelalte formațiuni, rămâne organizarea alegerilor anticipate.

Alegerile anticipate depind însă tot de PSD. Liderul interimar, Marcel Ciolacu, a declarat și în prima intervenție publică din acest an că nu vor avea loc alegeri înainte de termen, chiar dacă formațiunea pe care o conduce va iniția o moțiune de cenzură. Rămâne varianta cu demisia premierului, însă tot Parlamentul decide și aici. Evident, scenariul în acest caz presupune ca două propuneri succesive de premieri liberali să fie respinse de Parlament. Despre demisia premierului a vorbit și președintele Klaus Iohannis, dar și prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan. Ofensiva pentru declanșarea anticipatelor ar putea începe în februarie, imediat după startul sesiunii parlamentare, susțin surse din mediul politic. 

Ofertă pentru parlamentari

Rareș Bogdan spune, într-o declarație pentru Reporter Global, că cel mai bine ar fi ca alegerile anticipate să aibă loc odată cu alegerile locale, în iunie. „E vital să fie alegeri anticipate, în acest moment suntem un partid care are doar 96 de parlamentari și care e nevoit să stea în înțelegeri cu alte șapte grupuri. Situația este extrem de complicată, fiecare inițiativă trebuie discutată, trebuie să cădem de comun acord. Dacă nu avem anticipate, situația se poate complica”, susține liderul liberal. Întrebat dacă parlamentarii vor vrea să plece acasă, chiar și cu câteva luni înainte, având în vedere nu doar că unii nu vor mai prinde un loc pe liste, dar vor pierde și privilegii, inclusiv financiare, Rareș Bogdan a spus că ar exista o metodă de a-i convinge. „Dacă facilitățile lor rămân, nu vor fi afectați. Dacă li se vor tăia sau vor fi anulate, asta îi va încurca. Eu sper și cred că nu vor fi probleme și că marea majoritate vor decide asta. Un an de zile e mult și e complicat să stai în formula asta de șpagat. Înseamnă negocieri peste negocieri și trebuie să amânăm anumite măsuri”, a explicat politicianul.

Foto: Bogdan Cristel

Presiunea electoratului

 „Declanșarea alegerilor anticipate este o misiune imposibilă”, spune Ionela Sufaru, sociolog, pentru Reporter Global. „O posibilitate, aproape singura pe care o văd, este aceea de a fi organizate simultan cu alegerile pentru primari, care să fie în două tururi, pentru a putea aduce de partea cauzei partidele mici, care sunt cele mai interesate de revenirea la alegeri în două tururi, mizând că ar putea avea șanse mai mari să câștige mandate pentru primari, implicit și consilieri locali, consilieri județeni și chiar scor bun la parlamentare. Ar fi și mai aproape de alegerile la termen, iar pierderea pentru actualii parlamentari, care au o mare probabilitate să nu mai obțină un mandat, nu ar fi foarte mare. În plus am câștiga aproape jumătate de an noi, cetățenii, din punctul de vedere al actului guvernării.  Avem, însă, refuzul categoric al UDMR și PSD pentru alegeri în două tururi. O altă posibilitate pentru ca alegerile anticipate să aibă loc ar fi o presiune mai mare din partea cetățenilor, coroborată cu abilități de negociere în parlament din partea celor care susțin alegerile anticipate pentru a atrage, individual, parlamentari de partea ideii. Majoritatea cetățenilor votează „în linie” la alegeri, procentul celor care aleg divers este aproape marginal,”, a afirmat Ionela Sufaru.

Ipoteza demisiei

Pentru a se ajunge la anticipate, este clar nevoie de demisia sau demiterea Guvernului Orban. Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că informațiile potrivit cărora între el și premier ar exista disensiuni sunt false și că Ludovic Orban rămâne preferatul lui pentru formarea Guvernului, în cazul în care se declanșează anticipatele. Nemulțumirea președintelui îi vizează pe unii membri ai Cabinetului Orban, despre care a spus că aceștia nu și-au intrat în ritm. Președintele consideră că există 50 la sută șanse pentru alegeri înainte de termen.

Despre eventuala demisie a lui Ludovic Orban a vorbit și Klaus Iohannis, dar și Rareș Bogdan. Președintele a fost destul de concis și a afirmat că declanșarea anticipatelor se poate face prin demisie sau demitere. Potrivit lui Rareș Bogdan premierul are soluția și o va anunța la momentul oportun.

Orban reia negocierile

Înainte de a pleca la Bruxelles, premierul Ludovic Orban a spus că este dispus să le ceară liberalilor să voteze împotriva unui guvern PNL și că va iniția negocieri cu celelalte formațiuni politice pentru a fi sigur că obține o majoritate confortabilă. „Trebuie să ai un număr semnificativ de parlamentari, care să fie aproape de 50%, să  îți confere garanția că nu vor vota învestirea a două guverne succesive. Ne putem trezi că vor vota învestirea celui de al doilea guvern”, a declarat premierul.

Organizarea alegerilor anticipate presupune respectarea unor termene clare: 60 de zile în care Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de guvern. După derularea acestei proceduri, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere. „Sunt niște termene care, practic, obligă să treacă o perioada de minim 45 de zile, poate chiar 60 de zile, pentru că sunt niște proceduri care trebuie derulate până se depun listele. Deci trebuie să treacă minim 120 de zile”, a explicat premierul. Orban crede că cel mai potrivit ar fi ca aceste alegeri să aibă loc odată cu cele locale, care pot fi organizate între 24 mai și 14 iunie.

Premierul a evitat un răspuns clar privind eventuala sa demisie. Speculațiile potrivit cărora ar exista neînțelegeri între el și Klaus Iohannis pe tema alegerilor anticipate au fost catalogate de Orban drept „prostii”. „Relația dintre președintele Iohannis și mine, ca președinte al PNL și ca premier, este o relație cât se poate de normală, cât se poate de bună, există un dialog permanent, o coordonare a pozițiilor pe toate temele importante”, a spus prim-ministrul.

Pro și contra

USR, UDMR, PMP și ALDE susțin alegerile anticipate. Potrivit calculelor făcute de liberali, mai au nevoie de 24 de voturi pentru a fi siguri de rezultatul scontat.

De la Pro România se pleacă în masă la PNL, deci flancul stâng pierde multe voturi.

Ludovic Orban a reușit însă să sfideze calculele politice atunci când a a  coagulat voturi suficiente pentru dărâmarea guvernului Dăncilă și apoi pentru învestirea propriului cabinet, stând zi și noapte în Parlament. Alegerile anticipate înseamnă însă că parlamentarii vor vota să piardă șase luni de mandat și, în plus, multe beneficii financiare. Așa cum spunea Rareș Bogdan, acest lucru s-ar putea rezolva printr-o lege care să le confere aceste beneficii, însă asta ar inflama opinia publică, iar trocul ar putea fi sancționat drastic la vot. ■

Foto: Agerpres

Precedentul Băsescu vs Tăriceanu

În 6 ianuarie, 2005, președintele de atunci, Traian Băsescu, a început să vorbească despre alegeri anticipate. Înțelegerea lui cu Tăriceanu ar fi fost ca acesta să demisioneze la scurt timp după numire pentru a se organiza alegeri înainte de termen, cu promisiunea că tot el va fi desemnat pentru formarea unui alt Cabinet. Călin Popescu Tăriceanu a fost de acord, însă cu puțin timp înainte de a recurge la demisie a aflat că Băsescu nu-l va mai numi prim-ministru.

Și atunci, ca și acum, miza o reprezenta înlăturarea PSD de la butoane. Președintele a cerut PUR, formațiune condusă de Dan Voiculescu, să înceteze colaborarea cu PSD și să devină partener fidel al Alianței DA. În cazul în care umaniștii nu se conformau, se declanșau procedurile pentru anticipate, spunea Băsescu. Imediat au început să apară semne de întrebare legate de relațiile dintre președinte și premier. În aceeași zi, de la Palatul Victoria, purtătorul de cuvânt transmitea că relația dintre cei doi politicieni este strânsă și că „primul ministru aprobă integral punctul de vedere al preşedintelui”. Mai mult, Tăriceanu, tot prin vocea purtătorului de cuvânt, a cerut PUR să-și clarifice poziția: „Constat cu nemulţumire existenţa unor situaţii bizare pe scena politică actuală: Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au fost aleşi pe baza unei coaliţii între PSD, PRM şi PUR. Guvernul României a fost învestit pe baza unei majorităti politice formate în Parlament de Alianţa D.A., UDMR şi PUR şi cu sprijinul minorităţilor naţionale. La nivel local, în unele Consilii Judeţene există o majoritate constituită în jurul Alianţei D.A. cu PUR, în timp ce în altele, majoritatea este axată pe colaborarea dintre PSD şi PUR”.

Traian Băsescu a cerut declanşarea de urgenţă a procedurilor de schimbare a celor doi preşedinţi de Cameră, caz în care era nevoie și de voturile umaniștilor. Președintele i-a presat și mai mult și atunci a spus că „PUR este soluția imorală”.

A primit imediat replica lui Dan Voiculescu. Acesta s-a declarat surprins și a taxat afirmațiile lui Băsescu drept „iresponsabile”. Liderul umaniștilor a mai spus că Băsescu a fost cel care l-a „implorat” să intre la guvernare.

Nu a trecut mult timp, că și premierul s-a răzgândit în legătură cu anticipatele. În 12 martie el a făcut declarații clare, în sensul că nu susține această variantă. „A vorbi despre alegeri anticipate nu face decât sa creeze o senzație de instabilitate, care poate să ridice semne de întrebare la nivelul Uniunii Europene. Eu cred că partenerii noștri de la Comisia Europeană și Parlamentul European au nevoie să se asigure că în România există stabilitate politică, că un guvern controlează mașinăria și poate să performeze pentru a atinge obiectivele politice”, declara Tăriceanu.

După care a urmat un adevărat război între cele două Palate și nici alegeri anticipate nu au fost. ■

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele