
Dușmanul dinăuntru
PONTUL a fost trimis de un lucrător din industria tech din oraș; o singură persoană ar putea, dintr-o singură lovitură, să anihileze aproape toate semafoarele din Vilnius, capitala Lituaniei. Pontul s-a dovedit real, spune Aurimas Navys, un fost ofițer de la Departamentul de Securitate al Statului din Lituania. Navys, care primise pontul, în ciuda pensionării sale recente, s-a asigurat că vulnerabilitatea este rezolvată. Lituania și celelalte Țări Baltice, Estonia și Letonia, toate membre NATO, se străduiesc, spune el, să identifice asemenea slăbiciuni și indivizii care ar putea să le exploateze din partea Rusiei. Navys consideră că eforturile defensive ale statelor baltice s-au multiplicat de zece ori, după 2014. În acel an, Rusia a ocupat Crimeea și a pornit lupta separatistă, în Estul Ucrainei, care continuă și azi.
Rusia a reușit aceasta cu sprijinul unor suporteri din Ucraina, mulți dintre aceștia fiind cultivați discret de agențiile de spionaj rusești și de forțele speciale Spetsnaz. Suporterii Kremlinului din birocrația militară ucraineană de la Kiev s-au dovedit extrem de periculoși, spune Navys. În mod deliberat, ei au întârziat reacția Ucrainei la ocuparea teritoriului său. (Printre ucrainenii arestați pentru că au ajutat Rusia în 2014, se află șeful armatei de la vremea respectivă, Volodymyr Zamana, deși a fost eliberat, ulterior). Ucraina nu reușise să scormonească suficient de bine după activele rusești din interiorul său, spune Raimundas Karoblis, ministrul apărării din Lituania. „Acum, după Ucraina, ne-am învățat lecțiile”, spune el.
Balticele doresc neapărat să evite greșelile Ucrainei. Recentele remarci ale oficialilor ruși și ale portavocelor Kremlinului au pus în evidență acest pericol. După cum sună propaganda lor, părți ale Ucrainei au fost daruri ale Moscovei în vremurile sovietice și, de aceea, aparțin de drept Rusiei. În mod tulburător, aceasta a fost argumentația Rusiei pentru anexarea Crimeei. Statele Baltice consideră că, pentru a dezamorsa o campanie de destabilizare pe care ar putea-o lansa Rusia, poate pentru a sprijini un atac armat, ele ar trebui să determine cine ar putea fi susceptibil să acționeze la comanda Kremlinului. Așa că a pornit căutarea după oameni implicați în ceea ce oficialii numesc „activități de influență rusească”, dar și, mai sumbru, „celule în adormire”, care ar putea fi activate de Moscova.
Să luăm următorul exemplu ipotetic, spune Stephen Flanagan, specialist în Europa de Est la National Security Council, din America, în timpul ofensivei Rusiei în Ucraina. Se răspândește zvonul că a fost violată o fată de etnie rusă din Estonia. I se comandă unei bande locale de motocicliști să producă haos. Kremlinul, care și-a arogat dreptul de a-i proteja pe etnicii ruși din străinătate, ar putea apoi să trimită trupe. Cel puțin două agenții de securitate rusești operează în statele baltice, spune Flanagan, care, înainte de a pleca de la guvern, a studiat apărarea regiunii împotriva Rusiei.
Majoritatea suspecților identificați de agențiile de securitate lituaniene în cadrul acestui efort sunt clasificați drept „suporteri” ai Kremlinului. Oamenii din această categorie ar putea face lucruri precum răspândirea unor fabulații împotriva democrațiilor baltice, care apar necontenit, în online. În aprilie, de pildă, o știre falsă susținea că ar fi fost arestat Karoblis, pentru că ar fi acceptat o șpagă pentru a promova interesele americane la Ministerul Apărării din Lituania. Într-o versiune, acesta era arătat în spatele gratiilor, într-o fotografie falsificată. Lituania a plasat un număr mai mic de suspecți într-o categorie diferită: „Făptuitori potențiali”. Oficialii se tem că aceștia ar putea trece la acțiuni mai în forță, poate la revolte, pentru a discredita un guvern democratic.
Oficialii spun că încep cu ponturi, dar și cu indicii legate de simpatiile pro-Kremlin. Pot să detecteze aceste semne în afișarea de simboluri militare sau a imaginii lui Vladimir Putin, dar și în mesaje pe Tweeter, în tatuaje și chiar în frizuri. Astfel de lucruri înseamnă, adesea, puțin prin și despre ele însele, dar oficialii spun că ținerea lor sub observație este utilă. De pildă, coroborarea a ceva aparent trivial – știri despre diatribe pro-Putin din partea unor bețivani – poate să reveleze un tipar emergent important, spune Tomas Ceponis, analist la Ministerul Apărării din Lituania. El face parte dintr-o echipă care înregistrează locațiile și alte caracteristici ale manifestărilor pro-Kremlin sau anti-NATO, inclusiv graffiti și actele de vandalism.
Sondajele sugerează că puțini baltici cred că viața ar fi mai bună sub conducerea Rusiei. Așa cum spune un șofer Uber din Vilnius despre fosta dominație rusească: „Pentru noi, Rusia este un animal”. Salariul mediu din Rusia este mai mic decât „pensia pentru o bunică din Estonia”, spune Toomas Hendrik Ilves, președintele Estoniei din 2006 până în 2016.
Totuși, Rusia are metode de a recruta ajutoare străine care nu sunt, în mod necesar, niște credincioși devotați. În Estul Ucrainei, de exemplu, GRU (agenția de spionaj militar a Rusiei) a oferit capilor unor bande criminale poziții într-o viitoare administrație rusă, în schimbul ajutorului acestora pentru a o instaura. În Țările Baaltice, riscul de arestare a agenților care operează pentru Rusia este mai mare. Apoi, Rusia tinde să recruteze indirect din statele baltice, oferind avantaje prin intermediul ONG-urilor locale și al Frontului Socialist al Poporului, un partid de stânga lituanian al cărui fost lider a fost arestat anul trecut, fiind acuzat de spionaj pentru Rusia.
Un număr mai mare de baltici, spun oficialii, sunt recrutați atunci când călătoresc în Rusia sau în aliatul său Belarus. Țigările și benzina sunt, în general, mai ieftine acolo, așa că mulți oameni fac excursii dincolo de graniță, se aprovizionează și revând marfa, odată întorși acasă. Agenții ruși îi abordează în mod obișnuit pe balticii care fac astfel de expediții și le oferă bani în schimbul ajutorului lor. Edvinas Kerza, adjunctul ministrului apărării din Lituania, spune că de aceea țara sa se chinuie mai mult ca să îi identifice pe lituanienii care sunt implicați în acest trafic. Cel mai deranjant, spune el, sunt cei care au acces la informații importante, grație unui loc de muncă la guvern.
Rusia recrutează și prin șantajarea vizitatorilor care acceptă avansurile femeilor frumoase, spune Kerza. O altă abordare implică crearea unei probleme juridice pentru o rudă care locuiește în Rusia sau Belarus. Balticului i se spune apoi că se va renunța la acuzații în schimbul unor servicii de spionaj. Kerza spune că Lituania verifică să vadă dacă solicitanții pentru o slujbă la guvern au rude în Rusia. Arestările suspecților de spionaj sunt obișnuite în Țările Baltice.
Unii se tem că toate eforturile de a găsi cozi de topor pot ajunge prea departe. Eitvydas Bajarunas, cel mai înalt oficial din Ministerul de Externe lituanian, care se ocupă de amenințările hibride, spune povestea unor bărbați zăriți într-o zonă împădurită de lângă Vilnius. Ei au fost repede ridicați de forțele speciale, dar au fost eliberați imediat după aceasta. Jucaseră paintball. Pentru a procesa mai ușor ponturile, se pregătește în tăcere un nou centru de contraspionaj, la Vilnius, pentru operațiuni care vor începe spre finele acestui an. Acest centru, denumit Baltic Special Operations Forces Intelligence Fusion Cell (Celula de Fuziune a Contrainformațiilor Forțelor pentru Operațiuni Speciale din Țările Baltice), este o inițiativă a Estoniei, a Letoniei, a Lituaniei și a Poloniei, cu sprijin american. Centrul este conceput în așa fel încât analiștii să poată fi dispersați cu rapiditate ca să opereze din vehicule, în cazul în care sediul lor central ar deveni țintă într-un conflict.
Dacă Rusia ar invada statele baltice, suporterii locali ai Kremlinului ar împiedica, fără îndoială, rezistența. Dar Anders Fogh Rasmussen, un fost șef al NATO, spune că este mai probabil ca Rusia să accentueze diviziunile interne și să submineze încrederea în democrațiile baltice, cu ajutorul „idioților de serviciu” pe care îi are acolo. În această privință, mulți oficiali baltici sunt optimiști la modul precaut. Rezistența la narativul Kremlinului despre un Occident decadent și fascist este mai puternică în regiunea baltică decât în estul mai sărac al Ucrainei. Dar, chiar și acolo, Rusia este atât de nepopulară, încât nu a reușit până acum să obțină un coridor terestru spre Crimeea. Propagandiștii Kremlinului nu câștigă întotdeauna.
Acest articol a apărut în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Dușmanul dinăuntru”