Cum reducem deficitul forței de muncă

126
7 minute de lectură

Tema deficitului de forță de muncă rămâne în actualitate. Mediul de afaceri caută în continuare să analizeze cauzele deficitului și soluții posibile pentru reducerea acestuia.

O analiză KPMG și INCE, realizată pentru confederația patronală Concordia, ajunge la câteva concluzii, deja cunoscute din studiile anterioare, și propune o serie de soluții detaliate.

Astfel, provocările și riscurile cu care se confruntă piața muncii sunt: tendințele demografice nefavorabile, emigrarea, performanțele scăzute ale sistemului educațional, creșterea arbitrară a salariului minim, tendința de mărire a salariilor, dimensiunea muncii nedeclarate, dificultățile de intrare pe piața muncii a persoanelor defavorizate și implicarea limitată a partenerilor sociali.

România este unul din cele cinci state europene care înregistrează atât spor natural negativ, cât și sold migrator negativ. Cele cinci state sunt România, Bulgaria, Croația, Lituania și Letonia. În toate celelalte state europene, soldul migrator este pozitiv, compensând reducerea populației ca urmare a scăderii ratei natalității. În perioada 1990-2018, în România, declinul natural al populației a fost de un milion de persoane.

Există diferențe regionale ale raportului dintre tineri și vârstnici

În același timp, există diferențe mari între județele țării, în ceea ce privește raportul dintre populația tânără și cea în vârstă. Astfel, în județul Teleorman sunt două persoane cu vârsta de peste 65 de ani la un tânăr de sub 15 ani, în timp ce în județul Iași, la un tânăr sunt 0,8 locuitori cu vârsta mai mare de 65 de ani. În același timp, raportul dintre tineri și persoanele în vârstă se degradează tot mai mult, în ultimii ani, în zona rurală.

Cifra populației inactive este importantă, din această categorie făcând parte elevii (3.578.561), pensionarii (5.054.090), dar mai ales persoanele aflate în întreținerea altor persoane sau a statului ori persoane care se întrețin din alte venituri (chirii sau dobânzi) sau cele casnice. În total, la această categorie se află aproximativ 1,9 milioane de persoane. Din această categorie de persoane inactive, specialiștii cred că ar trebui să fie selecționați viitorii salariați în diverse domenii de activitate.

Interesant este că în perioada 2013-2017, cea mai importantă creștere a populației ocupate a avut loc la grupa de vârstă cuprinsă între 45 și 64 de ani, iar explicația acestui progres vine din reducerea șomajului, dar mai ales datorită condițiilor restrictive de pensionare anticipată intervenite odată cu criza economică. Deci, o revizuire a politicii de pensionare poate păstra mai mulți salariați în economie.

Domeniile în care se caută cei mai mulți angajați

Regiunile dezvoltate au și cea mai mare cerere a forței de muncă. Trei regiuni au aproximativ 60% din locurile de muncă vacante, spre deosebire de anul 2008, atunci când aceleași regiuni aveau o cerere de numai 46%. București-Ilfov are cele mai multe cereri în industria de tehnologia informației și în comerț. Regiunea Nord-Vest are cele mai multe cereri în domeniul energiei electrice, termice, gaz și apă.

Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt, în ordine, în industria prelucrătoare, administrație publică și apărare, sănătate și asistență socială, comerț, transport, informații și comunicații.

Analiza arată și felul în care evoluează crearea de locuri de muncă la nivelul companiilor mici și mijlocii. Astfel, statistica arată că începând cu anul patru de la înființarea unei companii, fluxul net de locuri de muncă devine negativ, în sensul că sunt mai multe locuri de muncă închise decât cele nou-înființate.

România are o populație de 4,8 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani. Dintre acestea, există o pondere foarte scăzută (1,2%) a celor care au lucrat pe durata studiilor, iar, în acest moment, 25% dintre tineri nu sunt salariați. Ceea ce ne arată încă un „bazin” din care se poate recruta forță de muncă.

O industrie strategică, dar care are deficit de forță de muncă

Analiza include și un exemplu privind industria de tehnologia informației, care arată cum a evoluat un domeniu în creștere. Astfel, un domeniu declarat prioritar, tehnologia informației, înregistrează deficit de forță de muncă. Decalajul dintre cerere și ofertă va crește de la 18.200 de angajați, în anul 2018, la 20.800 de salariați, în anul 2021.

La nivelul întregii economii, conform studiului, deficitul forței de muncă va crește de la 300.000 de persoane, anul acesta, la 549.000 de locuri de muncă, în anul 2023.

Economia României are un specific aparte, investițiile străine directe dețin o pondere importantă în economie și în exporturi. Acest lucru presupune că piața forței de muncă depinde de strategiile și planurile de dezvoltare ale acestora, în speță de automatizarea și robotizarea fabricilor deținute de aceste companii. De aceea, atragerea de investiții este esențială și acest proces depinde de dezvoltarea infrastructurii, predictibilitate fiscală și legislativă și o administrație și justiție eficiente.

Bunele practici europene

Există o serie de exemple de bune practici ale statelor europene care însă pot fi preluate și de România. Sunt mai multe domenii în care se pot aplica bunele practici. În educație ar trebui să se acorde o mai mare atenție educației STIM, adică o curriculă orientată către științele exacte. Părăsirea timpurie a școlii este, de asemenea, o preocupare pentru foarte multe state europene. Creșterea ocupării active, în special prin activarea persoanelor NEET, persoane tinere care nu sunt în nici un proces educațional, dar nici nu lucrează. Prelungirea vieții active, adică reducerea numărului de persoane care solicită pensionarea anticipată, este văzută ca o soluție de multe state europene pentru menținerea în activitate a persoanelor vârstnice.

Libera circulație a persoanelor a născut un fenomen accentuat de emigrare în unele state. Soluția este, pe de o parte, de a elabora politici care să aducă în țară migranții plecați și, pe de altă parte, stimularea sectoarelor care angajează lucrători cu înaltă calificare.

Anul trecut, în România, se plăteau aproximativ 215.000 de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat. Cele mai multe familii beneficiare de ajutoare sociale trăiesc în zone considerate „pungi de sărăcie”.

De asemenea, sunt aproximativ 786.000 de persoane cu dizabilități, din care sunt angajate doar aproximativ 33.000, ceea ce înseamnă o rată de ocupare de aproximativ 19%, una din cele mai mici rate ale angajării din Europa.

De asemenea, conform recensământului populației, în România sunt declarați aproximativ 600.000 de romi. Alte studii arată că numărul romilor este de aproximativ 1.000.000 de persoane. Nivelul de pregătire școlară, nivelul de calificare și integrarea pe piața muncii sunt mai reduse decât în cazul populației majoritare. De aceea, integrarea populației rome este una din soluțiile de extindere a pieței muncii.

În concluzie, există soluții pe termen mediu și lung pentru reducerea deficitului de forță de muncă. Deocamdată, însă, ele sunt reflectate foarte puțin în politicile publice.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele