Cum s-a schimbat, peste noapte, piața muncii

362
12 minute de lectură

Cu sute de mii de contracte de muncă suspendate sau anulate, situația de pe piața forței de muncă s-a transformat rapid. Dacă în urmă cu o lună antreprenorii și managerii companiilor vorbeau despre un deficit major de personal, în acest moment, situația s-a schimbat radical. Se poate spune că suntem într-o piață a angajatorilor.

Foto: Bogdan Cristel

Șomajul tehnic salvează ce mai poate salva. Dar este clar că în sectoare cum sunt industria hotelieră, restaurante și cafenele, situația angajaților este complicată. Prevederile de asigurare socială îi mai pot păstra pe salariați aproape de locul de muncă din aceste industrii. Însă, în funcție de perioada pe care se întinde criza sanitară și de măsurile de protecție socială adoptate de guvern, salariați vor rămâne în domeniul HORECA sau, pur și simplu, vor fi abandonați.

Sunt câteva sectoare care au nevoie de forță de muncă. Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) a schițat un ghid al locurilor de muncă disponibile în criză. Deocamdată, lucrarea este relativ limitată, dar importantă este ideea.

Un ghid al locurilor de muncă vacante

„Punem la dispoziția celor care caută un loc de muncă un ghid cu informații clare, actualizate, eficient structurate și ușor de urmărit, culese de la instituțiile care au nevoie de forță de muncă. Ne gândim și la cei care se întorc definitiv în țară, la cei care își pierd azi slujba, intră în șomaj tehnic sau parțial, la toți cei care caută un loc de muncă, la cei care nu știu unde și cum să le găsească”, a declarat Andreea Paul, președintele INACO, conf. univ. dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale – ASE și coordonatoarea acestui proiect.

Deocamdată însă, domeniile listate în ghidul INACO sunt destul de puține. Este vorba despre posturi vacante din sectorul bugetar, medici, asistenți medicali, personal administrativ în domeniul medical, consilieri juridici, inspectori de trafic rutier, acestea sunt printre cele mai cerute joburi. În acest moment, în domenii care sunt legate de lupta contra coronavirusului, angajările în sectorul public se fac și fără concurs.

„Comunicațiile online, transporturile, industria textilă, industriile de energie regenerabilă vor fi domenii în care se vor face angajări. În aceste domenii vor fi deschise mai multe posturi de entry-level, pentru a permite formarea personalului companiei. Dezvoltarea abilităților noi va fi crucială în perioada următoare. Persoanele proactive vor fi cele care vor reuși să se adapteze la noua situație”, a declarat Marin Iachimov, consilier orientare vocațională, membru INACO.

Din cauza crizei sanitare, scade numărul celor care își caută un job

Un studiu prezentat recent de platforma online undelucram.ro, chiar în luna martie, în rândul a aproximativ 500 de specialiști în resurse umane arată cât de mult s-a schimbat în câteva săptămâni situația de pe piața muncii. În primul rând, a scăzut numărul celor care caută (aplică) la un job, cel mai probabil din cauza restricțiilor impuse de măsurile privind împiedicarea răspândirii virusului.

În al doilea rând, un sfert dintre companiile de recrutare nu au mai avut interviuri. „În această perioadă, angajatorii sunt mult mai precauți, principala preocupare a acestora fiind aceea de a securiza continuarea afacerilor, concentrându-se în același timp pe asigurarea unui climat de muncă sigur. Companiile au găsit soluții pentru ca angajații lor să lucreze de acasă, au modificat procese și au adaptat soluțiile tehnice. Sunt companii care în acest moment se află la poli opuși. Unele au decis să își mute angajații în șomaj tehnic, în timp ce altele au un volum mult mai mare de muncă (companiile din retail alimentar, sectorul medical, industria farmaceutică). Sondajul realizat arată că procesele de recrutare au fost parțial înghețate sau diminuate ca volum, iar pentru cele care continuă au fost adaptate soluțiile de intervievare (interviuri telefonice și video)”, a declarat Costin Tudor, CEO și fondator undelucram.ro

Companiile au creat condițiile ca angajații să lucreze de acasă

Foto: Bogdan Cristel

O parte importantă din companiile de recrutare (un sfert) au decis ca în această perioadă să sisteze procesul de selecție. Cele care continuă să lucreze folosesc, pentru interviuri, telefonul sau instalațiile video, în timp ce interviul clasic, față în față, a rămas o raritate, doar 2% din companii mai folosindu-l.

În același timp, companiile au amânat sesiunile de training. Sondajul arată că majoritatea firmelor au găsit metodele ca angajații să lucreze de acasă, cu excepțiile din sectoare economice precum rețelele de magazine alimentare, farmaciile și companiile din sectorul de producție. De menționat că o serie de rețele comerciale au luat decizia, la nivel internațional, de a acorda o primă bănească pentru salariații care au lucrat în această perioadă.

Observațiile CDR: neclarități în legislația privind stimularea economiei

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis recent o serie de puncte de vedere legate de modul în care a fost legiferată asigurarea socială a angajaților din companiile aflate în dificultate. Astfel, reprezentanții CDR arată că în forma actuală a ordonanței de urgență este foarte important să fie clarificate cât mai repede o serie de aspecte.

Nu este clar mecanismul prin care indemnizația de șomaj tehnic ajunge la salariat. Este nevoie de soluții urgente pentru plata indemnizațiilor, astfel încât angajații să primească aceste sume într-un orizont de timp rezonabil. Modalitatea de plată trebuie să fie simplă, să asigure rapiditate și continuitate. Așa cum este în acest moment stipulat în actul normativ, există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi făcută către angajat cel mai devreme în luna mai, se arată în comunicatul CDR.

Aplicarea prevederilor legale privind șomajul tehnic: multe necunoscute

Cum se aplică plafonarea indemnizației de șomaj tehnic? Ordonanța de urgență prevede reducerea cuantumului indemnizației de șomaj la 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu. Trebuie clarificat dacă această plafonare se referă doar la cuantumul indemnizației care este suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferența de indemnizație până la valoarea maximă prevăzută de Codul muncii sau negociată cu partenerii sociali.

Un alt element neclar sesizat de CDR este condiția de a fi în incapacitate de plată a salariilor tuturor angajaților. Nu este clar cum va fi evaluată aceasta în funcție de specificul fiecărui sector. De exemplu, dacă se raportează doar la salariații afectați de măsura șomajului sau la toți salariații societății. Nu este justificat să nu beneficieze de suport și acei angajatori care pot plăti o parte dintre salariați, a căror activitate nu a fost încă afectată.

Cum se calculează diminuarea încasărilor? Nu este clar ce încasări sunt vizate și dacă sunt vizate doar încasările din activitatea redusă (de exemplu, situația angajatorilor cu mai multe puncte de lucru sau mai multe activități).

CDR propune ca indemnizația să fie scutită de plata taxelor și contribuțiilor, în vederea simplificării acestei proceduri. Ipoteza referitoare la incapacitatea de a plăti salariile se referă la reducerea activității. Este, însă, necesar să se clarifice dacă rambursarea indemnizației se aplică și în ipoteza întreruperii temporare a activității, pentru că reducerea activității nu este întotdeauna o opțiune. Reprezentanții CDR adaugă că aceste nelămuriri legate de eligibilitatea companiilor trebuie clarificate urgent, existând riscul, chiar și pentru companiile de bună credință, să fie în situația de a nu completa corect declarațiile pe proprie răspundere, din cauza lipsei de claritate a reglementărilor.

Urmează un al doilea pachet de măsuri economice. Ar fi util ca o parte din el să conțină și norme care să clarifice prevederile incluse în primul pachet de stimulare a economiei. ■

Opțiunile angajatorilor în contextul Covid-19

Florentina Munteanu, Gabriela Ilie, și Ana-Maria Vlăsceanu, Reff & Asociații

În situația nou-creată pe piața muncii de pandemia de Covid-19, companiile caută soluții pentru a se adapta la reducerea activității și pentru a proteja angajații, având în vedere că, până nu demult, lipsa personalului reprezenta o provocare importantă pentru angajatori. Legislația în vigoare permite companiilor să adopte o serie de măsuri în aceste sens, în funcție de gradul și modul în care le este afectată activitatea, de la înțelegeri amiabile între angajatori și angajați, la șomaj tehnic sau măsuri care privesc forța majoră. Fiecare opțiune prezintă, însă, atât o serie de restricții, cât și o serie de avantaje și dezavantaje.

Tot mai mulți angajatori se confruntă, în această perioadă, cu reducerea drastică a activității, care le afectează stabilitatea financiară și, implicit, posibilitatea de a plăti salariile angajaților. O primă soluție pentru diminuarea costurilor, valabilă în cazurile mai puțin grave, ar putea fi negocierea directă cu salariații pentru reducerea programului de lucru și, implicit, a salariilor. O altă soluție ar putea fi aceea în care angajatorul solicită angajaților să intre în concediu de odihnă pe perioada reducerii activității. Astfel de măsuri pot fi aplicate, însă doar în anumite condiții.

Șomajul tehnic – în ce condiții se poate impune

Companiile pot aplica șomajul tehnic în cazul în care activitatea le este întreruptă în totalitate sau parțial în relația cu o parte a angajaților, care nu vor mai avea posibilitatea să își desfășoare activitatea pentru o anumită perioadă.

Pentru a putea implementa această măsură, compania trebuie, mai întâi, să identifice motivele economice, tehnice sau structurale care justifică întreruperea temporară, parțială sau totală, a activității și să detalieze aceste motive în decizia cu privire la întreruperea temporară a activității.

Pe perioada șomajului tehnic, salariații sunt îndreptățiți să primească o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază, contractele de muncă fiind, în această perioadă, suspendate.

Guvernul României a adoptat, recent, o ordonanță de urgență care prevede că statul va susține, din bugetul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, plata indemnizației aferente șomajului tehnic pentru angajații firmelor afectate de pandemie, însă în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie, pentru două categorii de angajatori: cei afectați direct de instituirea stării de urgență și cei afectați indirect, care își reduc activitatea, cu îndeplinirea, însă, a anumitor condiții și formalități.

O altă formă de șomaj tehnic este cea care permite angajatorului să reducă programul de lucru de la cinci zile pe săptămână la patru zile, cu diminuarea în consecință a salariului, însă aceasta poate fi adoptată doar în cazul reducerii temporare a activității, din motive economice, tehnologice sau structurale, pentru perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare.

Forța majoră – o măsură extremă, care trebuie intens analizată

În situația în care este invocată forța majoră în relațiile de muncă, aceasta implică suspendarea contractelor de muncă, fără plata vreunei indemnizații către angajații afectați. Totuși, este extrem de important de precizat că, pentru a se stabili dacă o companie poate suspenda contractele de muncă ale angajaților ca urmare a reducerii/întreruperii activității din cauza Covid–19 invocând forța majoră, trebuie analizate motivele exacte ale unei astfel de decizii și trebuie verificat, în concret, dacă sunt îndeplinite condițiile forței majore.

Așadar, măsurile pe care le pot aplica angajatorii în această perioadă trebuie analizate și aplicate de la caz la caz, în funcție de situația particulară a fiecărei companii, de relația curentă cu angajații și de gravitatea situației create de pandemie. ■


[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele