Ar trebui să concretizăm potențialul de dezvoltare pe care îl avem. Ar trebui să facem un salt calitativ prin modernizare și organizare. Ar trebui să aderăm la zona Schengen și la OCDE și evident la zona euro.

„Ne așteptăm la decelerarea ritmului de creștere economică pe termen scurt și la evoluție sub potențial în 2020 pe fondul rebalansării politicii economice pe plan intern și provocărilor din economia mondială și economia zonei euro. Cu toate acestea, procesul de convergență economică spre nivelul mediu din UE și zona euro va continua pe termen mediu (PIB-ul României va crește cu un ritm superior celui înregistrat în UE)”, arăta Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică la Banca Transilvania, în cadrul unei întâlniri cu presa, organizată de Revista Piața Financiară.

Totodată, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania consideră că investitorii strategici își vor consolida prezența în România. Acesta arăta și faptul că există o serie de date pozitive cu privire la economia românească. „Nivelurile deficitelor gemene și dependența de finanțarea externă sunt mai reduse comparativ cu ciclul economic anterior. Incertitudinile din sfera mix-ului de politici economice în context electoral sunt contrabalansate de excesul de lichiditate. Forța de muncă continuă să fie ieftină comparativ cu țările din nucleul dur al UE. Avem o convergență graduală a inflației spre nivelul țintit de BNR, dinamica anuală a prețurilor de consum fiind în decelerare de la 3,9% în 2019, la 2,9% în 2020, urmată de consolidare în apropierea nivelului de 3% în 2021 și 2022 (măsurată prin indicele armonizat UE)”.

Persistența presiunilor inflaționiste pe termen scurt se explică în special prin tensiunile din piața forței de muncă.

„Ne așteptăm la presiuni în ceea ce privește costurile de finanțare ale statului și cursului nominal al leului, în contextul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și mix-ului de politici economice (inclusiv situația fragilă a finanțelor publice), precum și de intrarea în Procedura de Deficit Excesiv”, arăta Andrei Rădulescu.

Ca riscuri se pot evidenția posibilitatea reintensificării volatilității pe piețele financiare globale și climatul macro financiar global și european (inclusiv epidemia de coronavirus) cu impact pentru fluxurile de capital adresate economiilor emergente în contextul unui mix de politici economice marcate de calendarul electoral.

Creștere foarte puternică

Așa cum arată datele oficiale ale ultimelor decenii, România s-a evidențiat în peisajul economiilor din Uniunea Europeană prin ritmuri foarte ridicate de creștere economică și printr-o viteză foarte ridicată în ceea ce privește convergența economică.

Practic dacă ne uităm la PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) o să observăm o triplare între 2000 și 2018. Dacă ne uităm la PIB nominal, vom vedea că între 2009 și 2019 am avut o creștere de PIB nominal de aproximativ 100 de miliarde de euro. Foarte probabil că în 2019 ne-am apropiat de o valoare de 220 de miliarde de euro.

„Putem spune că am avut o evoluție foarte puternică din perspectivă cantitativă. Însă a fost o creștere care n-a fost determinată de factorul investițional. Raportul investiții productive/PIB a scăzut între 2009 și 2019, conform datelor Eurostat; practic vorbim de o pondere a capitalului fix în PIB de 22% și este o scădere de 5 puncte procentuale față de 2010-2011”.

Deficitele gemene, o permanență

„Suntem încă la o distanță apreciabilă din perspectiva indicatorilor de dezvoltare față de țările din regiunea noastră, cât și față de țările din zona euro. Și, mai mult, în ultimele două decenii România nu a reușit să depășească paradigma deficitelor gemene,” arăta Andrei Rădulescu.

De altfel, România este singura țară din Uniunea Europeană care se confruntă, în același timp, cu un deficit de cont curent (4,8% din PIB) și cu deficit bugetar foarte ridicate. Suntem și singura țară din UE care a intrat în procedura de deficit excesiv (pe standardele europene ponderea deficitului în PIB s-a situat la 4%, anul trecut).

Pornim de la zero…

Și totuși, perspectivele nu par a fi deloc pesimiste, după cum consideră directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania. „Care ar fi oportunitățile deceniului actual? Ar trebui să concretizăm potențialul de dezvoltare pe care îl avem. Ar trebui să facem un salt calitativ prin prin modernizare și organizare. Ar trebui să aderăm la zona Schengen și la OCDE și evident la zona euro”, explica Andrei Rădulescu.

În viziunea sa, tranziția de la cantitativ la calitativ se face prin modernizare, prin organizare și accent pe reforme structurale. „Ar trebui să identificăm un nou model de convergență și dezvoltare. Vom vedea, că în zona noastră, modelul de dezvoltare a fost dependent de investițiile străine. Ori ponderea investițiilor străine în PIB atât în România, cât și în rândul țărilor din regiune este pe un trend descendent”.

Cum putem transforma acest potențial de dezvoltare în realitate? Haideți să ne uităm la calitatea infrastructurii, la sănătate. Practic noi pornim de la zero și, prin urmare, suntem „condamnați” să mergem doar în sus. Trebuie să investim. Dar trebuie să investim pe bază de calitate și nu de cantitate. Trebuie să ne apropiem ca nivel de dezvoltare de țările din ECE. „La nivel de PIB nominal/locuitor eram undeva la 10.400 de euro. Același indicator, în Ungaria era la 13.500 de euro. Deci încă avem un decalaj față de Ungaria de 35%. Decalajul actual al PIB/locuitor între România și Polonia este acum de 6.000 de euro la prețuri constante în 2011, în favoarea celei din urmă. De ce oare, pentru că în 1989, România se situa la PIB/locuitor peste Polonia?”, se întreba retoric directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Roadele IT&C-ului românesc merg doar la export

Noi trebuie spre exemplu să facem integrare regională; să conectăm între ele regiunile. Și acest lucru necesită investiții în infrastructură.

Cum să facem să încorporăm revoluția digitală? România are un sector IT&C foarte competitiv. Numai că roadele IT&C-ului românesc nu sunt încorporate în economia internă, ci sunt exportate. Și cum să facem să dezvoltăm piața de capital. România a avut tradiție în burse, în piața de capital. Este nevoie și de o integrare mai puternică a economiei românești în circuitul economic mondial. De asemenea, ne va trebui continuitate în implementarea unui mix echilibrat de politici economice.

Majorare a investițiilor productive

Ritmul anual al PIB în decelerare de la 7,1% în 2017 la 4,4% în 2018 și 4,1% în 2019. Consumul privat motor, până acum, al creșterii cunoaște o normalizare, ajungând la 7,3 an/an în 2018 după avansul cu 10 an/an în 2017 pe fondul disipării impactului Noului Cod Fiscal și accelerării inflației. Pe de altă parte, investițiile productive au scăzut cu 1,2 an/an în 2018 în contextul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și mix-ului de politici economice. Consumul public a crescut însă cu 2,1% an/an în 2018 ca urmare a politicilor fiscal bugetare și de relaxare a veniturilor. Cererea externă netă a avut o contribuție negativă la dinamica anuală a PIB din 2018: importurile au crescut cu 9,1 an/an, iar exporturile s-au majorat cu 6,2% an/an.

Rata șomajului s-a redus la 4,2% în 2018 (un minim istoric din 1991 și până acum).

Accelerarea inflației a determinat BNR să majoreze rata de dobândă de trei ori în 2018.

„Pentru 2019 se evidențiază majorarea investițiilor productive cu 18,9% an/an, pe fondul ameliorării percepției de risc, nivelului redus al costurilor reale de finanțare și potențialului economiei interne pe termen mediu. Consumul gospodăriilor populației a fost și el în urcare cu 5,4 an/an, ca urmare a climatului pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului. De asemenea, componenta colectivă a consumului public este în creștere cu 10,5% an/an, pe fondul politicilor fiscal bugetare și de venituri relaxate”, arată specialistul Băncii Transilvania, într-o rapidă creionare a stării economiei românești.

Pe de altă parte, importurile au continuat să se majoreze cu un ritm mai ridicat față de exporturi: 7,6% an/an vs. 3,6% an/an).

Agricultura și industria sunt în scădere cu 4,1% an/an și cu 1% an/an, iar IT&C și construcțiile în creștere cu 8,9% an/an, respectiv 16,4 an/an la nouă luni în 2019. Estimările semnal ale INS indică accelerarea PIB la 4,3% an/an în trimestrul patru din 2019 și creșterea economiei cu 4,1 an/an în 2019 (cel mai slab ritm din 2015).

Nu va fi recesiune în China

Anul a început foarte bine, în ciuda coronavirusului și a contextului din Orientul Mijlociu. Bursele au început foarte bine noul an. Indicele Dow Jones (de la bursa new-yorkeză) se tranzacționează în zona maximelor istorice. Economia mondială și-a accelerat creșterea în luna ianuarie 2019, iar această evoluție pozitivă este puternic determinată de mix-ul de politici monetare relaxate de pe marile piețe ale lumii. PIB-ul Chinei a depășit anul trecut PIB-ul zonei euro și asistăm practic la o concurență acerbă între marile (și micile) economii pentru integrarea în circuitul economic mondial. 

„Impactul epidemiei de coronavirus asupra economiei Chinei şi, prin extensie, asupra celei globale, precum şi asupra pieţelor financiare nu va fi de lungă durată”, înclină să creadă Andrei Rădulescu. Acesta a spus că. dacă ne raportăm la studiile care analizează epidemia dezastrelor, ele indică faptul că impactul poate fi puternic negativ pe termen scurt, însă prin prisma măsurilor care se implementează pentru contracararea acestor şocuri, dinamica de creştere a economiei este mai puternică decât dacă nu ar fi existat acest şoc. Practic, avem de-a face cu un şoc pe termen scurt pe care, ulterior, economia îl recuperează şi creşte într-un ritm mai alert, a explicat analistul Băncii Transilvania, adăugând: “Să nu intrăm în panică şi să avem încredere în economia Chinei. Eu am cunoscut foarte bine economia chineză şi sunt ferm convins că această epidemie va fi contracarată într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu trebuie să ne panicăm. Nu va fi recesiune în China”. ■