Cum să faci cu ochiul extremei drepte

174

Cine spunea că România nu are inițiativă în Uniunea Europeană? Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, vine să contrazică această impresie generală. Și chiar în mod agresiv – după cum lui însuși îi place să spună. Iar extrema dreaptă din Europa chiar n-ar avea nimic împotrivă.

Teodorovici a afirmat sâmbătă, după reuniunea ECOFIN de la București, că statele  membre afectate de fenomenul migrației trebuie să adopte un ”pachet agresiv” privind mobilitatea de pe piața muncii, astfel încât să nu le fie afectată dezvoltarea.

Ce a vrut, de fapt, să spună ministrul român? Toți observatorii și-au amintit imediat de o declarație din noiembrie 2018 a aceluiași ministru, care a invocat limitarea la 5 ani a dreptului de a lucra într-o țară membră a Uniunii Europene (UE).

”Deci (…) permisul de muncă să fie același, ca și timp, în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Că așa, dacă ajunge în Germania și primește drept de muncă, nu o să se mai întoarcă în veci în Croația, România, de unde a plecat. Trebuie să fie discutată o astfel de măsură. Maximum 5 ani și la revedere, te duci în altă țară și îți cauți loc de muncă”, spunea atunci Teodorovici

El explica atunci că vede fenomenul migrației ca pe o cauză a adâncirii unor decalare economice dintre Vestul și Estul Europei.  ”Nu întărești partea de Vest și lași restul Europei în afară, din fel de fel de condiții”, spunea ministrul Finanțelor.  

Afirmațiile sunt contrazise însă de realități. De fapt, în deceniul 2007-2017, potrivit datelor Eurostat, țările din Europa Centrală și de Est au avansat în raport cu media europeană și nicidecum nu au sărăcit. Cifrele arată că, în materie de PIB/locuitor raportat la media europeană, România a ajuns de la 44% din media europeană la 63%. Ungaria, de la 60% la 68%, Polonia de la 53% la 70% și așa mai departe.

Ce dorește Teodorovici?

Ce vrea, așadar, să spună ministrul român al finanțelor cu ”pachetul agresiv” care să descurajeze migrația? Nu știm. Dar tot ministrul finanțelor ne-a spus că n-am înțeles noi bine.

După declarația din marja reuniunii ECOFIN, el singur a ieșit cu o lungă postare pa Facebook în care a explicat că numai neprofesioniștii ar putea înțelege că s-ar fi gândit vreun moment să limiteze libertățile de mișcare ci ”de a APĂRA și PROMOVA interesele românilor și ale companiilor românești”. „NU am pus, NU pun și nici NU voi pune vreodată în discuție cele patru libertăți fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană: libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Dar dacă o problemă nu este discutată la nivel european, toate celelalte state membre consideră că lucrurile sunt perfecte. Astfel, din România au plecat sute de mii de tineri către alte state, efectele fiind oportunități de dezvoltare diminuate, iar economia țării noastre fiind afectată. Cele spuse de mine reprezintă o subliniere a necesității de a standardiza la nivel european legislația și procedurile privind accesul pe piața muncii în statele europene” (sublinierile aparțin autorului).

El și-a exprimat convingerea că toţi cei care au participat la dezbateri au înţeles importanţa şi gravitatea fenomenului, având în vedere că nu numai România se confruntă cu migraţia forţei de muncă.

Ministrul a insistat, contrazicând cifrele, că migraţia forţei de muncă este un subiect care generează discuţii şi polemici aprinse prin prisma faptului că duce la efecte economice pozitive în ţările care primesc forţa de muncă şi negative în ţările care o pierd.

Și a precizat, făcând să tresară statuia maerlui Caragiale: „Dar când mă gândesc la interesul economic al României, da, înţeleg să fiu şi agresiv. Ca oricare altcineva pentru ţara sa”.

Dar de ce pleacă oamenii?

Un studiu comandat chiar de guvernul român in contextul Președinției Consiliului UE si realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS) arata că nu este vorba doar despre salarii.  

Este vorba despre un fenomen general – mobilitatea cetățenilor UE a crescut  puternic în ultimii ani. Aproape 4% din cetățenii UE cu vârsta activă (20-64 ani) locuiesc acum într-un alt stat membru decât cel de origine  – nivel care a crescut cu aproximativ 50% în ultimii 10 ani.

Studiul arată că cei care pleacă, în special cei cu abilități profesionale și calificări înalte, o fac din țările unde instituțiile publice sunt slăbite și caută destinații în care instituțiile publice sunt funcționale. Aceasta, în timp ce emigranții necalificați par să fie atrași de beneficiile sociale generoase din țările spre care se îndreaptă.

De asemenea, relevante sunt oportunitățile pentru copiii, satisfacția față de venitul gospodăriei și încrederea în alegerile naționale.

Datele acestui studiu arată că soluțiile pentru limitarea exodului țin de buna guvernare de acasă , în timp ce mobilitatea a adus, până la urmă, beneficii – a scos din sărăcie milioane de familii, în timp ce țările de origine au progresat substanțial în rapot cu media europeană.

Cum spunea Le Pen…

Declarațiile ministrului român privind o politică agresivă în domeniul mobilității vin într-un moment politic delicat, cu o lună și jumătate înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Iar extrema dreaptă, care speră să genereze un adevărat seism la nivel european cu ocazia acestei consultări, pune migrația în centrul preocupărilor sale.

Foto Marine Le Pen / Getty’s Images

”Pericolul” reprezentat de ”hoardele de milioane de români și bulgari” care ar fi urmat să invadeze Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2014, odată cu liberalizarea dreptului la muncă, a fost o temă favărotă a tabloidelor britanice și a adus o contribuție esențială la votul pentru Brexit.

Presa europeană notează că în acest moment, se conturează deja o coaliţie anti-migraţie, între partide aflate la guvernare în  Polonia, Cehia, Slovacia sau Austria , ca să nu mai vorbim e Ungaria lui Orban sau Italia lui Salvini. În Franţa, formaţiunea extremistă de dreapta condusă de Marie Le Pen se află în sondaje umăr la umăr cu partidul președintelui macron

În Germania, formaţiunea populistă de dreapta AfD se bucură și ea de o susţinere considerabilă, potrivit sondajelor. În Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda, populiştii de dreapta sunt și ei relativ puternici.

Abordarea lor anti-migrație se referă, în special, la migrația din afara Uniunii Europene , dar atenția și mai ales emoțiile publice din țările respective pot fi foarte ușor translatate către migranții săraci din statele membre de la periferie. Mai ales că aceștia, calificați, adaptabili și beneficiary ai tuturor drepturilor, pot fi cu ușurință prezentați ca fiind un pericol pe piața muncii pentru localnici.

Iată ce spunea lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, în 2016:

”În Franta avem șapte milioane de șomeri și consider că principala responsabilitate a unei țări este să găsească locuri de muncă pentru cetățenii săi. (…) Cred că, dată fiind actuala rata a somajului in Franta, responsabilitatea mea ca lider politic este să încerc să păstrez locurile de muncă mai întâi pentru francezi. (…) Cred că fiecare țară are dreptul să decidă cine poate veni, cine poate avea acces pe piața muncii și poate decide, în funcție de rata șomajului, să dea prioritate la locurile de munca propriilor cetățeni. (…) Nu mă bucur că românii încearcă să plece din țara lor ca să-și construiască un viitor. Aș dori ca românii să-și poată construi un viitor în România”.

O abordare precum cea a ministrului de finanțe al României va veni, așadar, mănușă extremei drepte, care poate afirma acum cu tărie că da, migrația este o problem chiar și în cadrul Uniunii Europene, fapt recunoscut și ridicat chiar de către un ministru româm, dintr-un govern social-democrat!

Și că, în consecință, orice măsură protecționistă este bună.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele