Cum se fac cărțile pentru alegerile europene

Cetățenii Uniunii Europene își vor alege Parlamentul la 26 mai 2019, la doar două luni după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar. Iar întrebarea principală este încă de pe acum cât de mare va fi proporția locurilor ce vor fi obținute de formațiunile populiste de dreapta și anti-UE.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, pregătit să propună sancționarea României din cauza regimului PSD Foto: Getty Images

Alegerile sunt importante în contextul în care, la cererea Parlamentului European, președintele Comisiei Europene va fi desemnat din cadrul partidului cu cele mai multe voturi în scrutinul europarlamentar.

Mai mult, familiile politice își vor desemna în perioada imediat următoare candidații la șefia Comisiei, aceștia urmând să conducă listele de candidați ale partidelor lor. Cum se va face aceasta, etnic vorbind, e greu de spus, având în vedere că europarlamentarii sunt aleși pe liste naționale. A circulat, într-adevăr, prin Parlamentul European, ideea unei liste de candidați transnaționale, însă a fost la fel de repede abandonată, date fiind complicațiile de ordin politic pe care o astfel de listă le-ar fi generat. Astfel că rămâne doar posibilitatea ca liderii să deschidă doar listele din țările lor, urmând ca ei să fie promovați în Uniune drept candidați la conducerea Comisiei Europene.

Partidul Popular European își va desemna candidatul la congresul din 7-8 noiembrie de la Helsinki.

Fostul premier finlandez Alexander Stubb va concura cu germanul Manfred Weber pentru nominalizarea populară la președinția Comisiei Europene.

La socialiști, slovacul Maros Sefcovic, actualul vicepreședinte privind sectorul energetic al Comisiei Europene, va concura cu un alt vicepreședinte de Comisie, olandezul Frans Timmermans, însărcinat cu supravegherea respectării normelor privind statul de drept și considerat mâna dreaptă a președintelui creștin-democrat Jean-Claude Juncker.

Sondajele arată că Partidul Popular European va rămâne grupul cu cele mai multe locuri în adunarea legislativă europeană, cu toate că va pierde mandate față de actualul Parlament – în mai mica măsură însă comparativ cu socialiștii europeni, în dreptul cărora se prevede o erodare istorică.

În aceste condiții, este greu de crezut că popularii și socialiștii vor reuși să formeze împreună majoritatea parlamentară și deci, Comisia Europeană, dată fiind ascensiunea așteptată a formațiunilor populiste antieuropene.

Un rol determinant în formarea majorității și a Comisiei Europene îl va avea grupul liberal ALDE, a cărui greutate este de așteptat să crească, dată fiind performanța unor partide precum cel al liberalilor olandezi, dar și a altor formațiuni mai mici din diferite țări europene. Mai mult, presa europeană vorbește despre o posibilă raliere a europarlamentarilor formațiunii franceze La République En Marche! (REM) a președintelui Emmanuel Macron și a aliaților săi din alte state membre.

Presa europeană a scris că președintele Macron și premierul olandez Mark Rutte, lider al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), component de bază al ALDE, au ajuns la un acord provizoriu privind colaborarea în viitorul Parlament European.

După plecarea marii Britanii, Olanda, cu guvernul ei dominat de liberali, devine un centru de forță în viitorul Consiliu European. Noua coaliție ar deveni o adevărată provocare pentru conservatori și socialiști, care au dominat de mult timp afacerile de la Bruxelles și i-au ținut pe liberali într-un fel de opoziție.

Presa europeană susține că parteneriatul va intra în vigoare oficial după alegerile din Parlamentul European din luna mai. Dacă liberalii, pe de o parte, și REM și prietenii lor politici din Uniunea Europeană vor face o performanță bună în alegerile din 26 mai 2019, atunci nu este exclus ca ALDE să devină chiar cea de-a doua familie politică reprezentată în Parlamentul European. Astfel, liderul său, fostul premier Belgian Guy Verhofstadt, va dobândi o mare influență atât în ​​negocierile de culise privind alcătuirea Comisiei, cât și în viitoarea adunare legislativă.

De altfel, Guy Verhofstadt s-a pronunțat adesea pentru măsuri radicale de ranforsare a proiectului european. În timpul crizei financiare, el a fost cel care a propus emiterea de bonduri ale Uniunii Europene, denominate în euro, ca soluție la problema datoriilor. Însă propunerea sa nu a fost agreată în special de Germania.

Acum, el spune că „a venit ceasul adevărului”. Potrivit lui Verhofstadt, Europa se va înnoi cu totul sau se va destrăma, iar politica pașilor mici nu mai poate fi susținută.

De partea cealaltă, ministrul italian de interne Matteo Salvini, adevăratul conducător al executivului italian, și lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen și-au lansat campania comună pentru alegerile europene. Salvini și Le Pen au anunțat la Roma că vor încerca să creeze o „Europă a națiunilor” după votul din luna mai. Salvini speră în ajutorul strategului american Steve Bannon, care a lucrat și pentru Donald Trump. Însă Le Pen este rezervată în ce privește sprijinul pe care-l poate acorda consultantul ultraconservator american.

Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele