Mittal pleacă din România, dacă tranzacția pentru preluarea combinatului italian Ilva va fi autorizată de Comisia Europeană. Achiziția este condiționată de renunțarea la patru dintre activele pe care Mittal le deține în domeniul siderurgiei, pentru conformarea la legislația antitrust a Uniunii Europene, și de găsirea unui cumpărător care să asigure continuarea activității și menținerea locurilor de muncă. Este vorba despre combinatele de la Galați (România), Skopje (Macedonia), Ostrava (Cehia) și Piombino (Italia).
Astfel, Arcelor Mittal a ajuns la un acord cu grupul britanic Liberty, deținut de familia Gupta, pentru a prelua toate cele patru combinate siderurgice pe care Mittal este nevoit să le vândă.
Statul român poate răsufla ușurat. La fel și angajații de la Sidex Galați, pentru că Liberty pare a fi o soluție bună. Experiența României din procesele de privatizare arată că, dincolo de promisiunile de investiții sau de păstrare a numărului de angajați, mult mai importantă este anvergura investitorului. Dacă acesta are un cuvânt de spus pe piața mondială. Liberty a realizat anul trecut câteva achiziții, divizia de fabricare a oțelului din Marea Britanie a companiei Tata Steel și o companie australiană, iar decizia de preluare a celor patru combinate de la Mittal indică ambiția grupului de a conta pe piața mondială.
Tranzacția depinde de Comisia Europeană
Deocamdată, afacerea este doar la nivel de convenție între grupuri. Mai este nevoie ca autoritățile europene să-și dea acordul pentru această tranzacție, după validarea achiziției combinatului Ilva de către Mittal. Însă, prin înțelegerea anunțată de Liberty și Arcelor Mittal, grupul familiei Gupta și-a securizat viitoarea achiziție în fața unor posibili alți competitori.
Conducerea de la Sidex Galați este încrezătoare că noii proprietari vor dezvolta combinatul. Este prea devreme pentru astfel de afirmații. Rămâne de văzut în ce măsură se poate vorbi de investiții și de dezvoltare la Galați sau măcar de păstrarea actualei capacități de producție.
Să nu uităm că, de la privatizarea sa, din anul 1999, Sidex a trecut prin mai multe etape de restructurare atât la capitolul salariați, cât și al capacității de producție. Acum, la Galați au mai rămas 5.600 de angajați, din peste 20.000 câți erau înainte de privatizare, care au produs, anul trecut, o cifră de afaceri de aproximativ 1 miliard de euro. Pentru economia românească, Sidex înseamnă mult, puține companii românești reușind să atingă afaceri anuale de un miliard de euro. Mai complicat, din punct de vedere bugetar și al competitivității afacerii, rămâne faptul că Sidex are pierderi financiare. Ceea ce aduce un semn de întrebare asupra nevoii de a continua restructurarea companiei și de a o face profitabilă.
România a pierdut atuuri de competitivitate
Din acest punct de vedere, România devine o piață tot mai complicată, plecând de la creșterea susținută a salariilor și ajungând până la tariful energiei electrice. În ceea ce privește salarizarea, România era, la momentul privatizării, o piață convenabilă pentru investitori. Acum, creșterile de salarii pun presiune pe companie, iar dintre achizițiile grupului Liberty, poate doar combinatul din Macedonia să mai aibă o piață salarială mai mică decât România.
Tariful energiei electrice a avut, anul acesta, mai multe puseuri de creștere. Dar Sidex Galați este un consumator eligibil, iar această calitate îi dă dreptul de a negocia tarifele la energie și de a încheia un contract pe termen lung. Ceea ce îi asigură companiei un factor de predictibilitate. O predictibilitate absolut necesară, în contextul în care piața mondială a fost puternic încercată de măsurile luate de administrația americană de instituire de taxe vamale la produsele din oțel și aluminiu. Acest fapt complică mult situația companiilor europene care vând pe piața americană.
Așadar, vestea bună pentru Sidex este că de achiziție este interesat un jucător relativ nou pe piață, cu ambiții de a deveni un pion important și cu evidente gesturi de consolidare. Riscurile combinatului din Galați sunt legate de piața mondială, aflată în fața unei concurențe serioase și confruntată acut cu măsuri protecționiste impuse de Statele Unite ale Americii.
