Un sondaj realizat de Parlamentul European indică o creștere a sprijinului pentru Uniune în toate statele membre. O veste tonifiantă, în contextul discuțiilor tot mai aprinse legate de avansul partidelor populiste. România se distinge însă printr-o serie de cifre îngrijorătoare. Iar întrebarea este în ce măsură această majoritate tăcută europeană se va putea transfera și la urne, în alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019.
Mai sunt șapte luni până la alegerile pentru viitorul Parlament European, care vor genera o nouă Comisie Europeană. Avansul înregistrat de partidele populiste în diferite state membre a generat și noi ambiții în plan european. De la Viktor Orban în Ungaria la Matteo Salvini în Italia sau Marine Le Pen în Franța, populiștii simt că a venit momentul lor pentru a da peste cap actualele aranjamente la nivel european.
Totuși, sondajul dat publicității de Parlamentul European la sfârșitul săptămânii trecute (Parametrul 2018) indică o creștere a susținerii cetățenilor pentru proiectul european.

Un record absolut

Cu toate crizele parcurse în ultimul deceniu de Uniunea Europeană, sondajul marchează egalarea unui un record: 62% dintre europeni văd apartenența țării lor la UE drept un lucru bun.
Acest nivel nu mai fusese înregistrat de la căderea zidului Berlinului în 1989 până la adoptarea Tratatului de la Maastricht în 1992.
Și un record absolut: 68% dintre respondenți consideră că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE – cu patru puncte mai mult față de consultarea din aprilie 2018 și cel mai mare rezultat măsurat vreodată din 1983.
Întrebați asupra beneficiilor concrete pentru țările lor, europenii enumeră factorii economici, alături de convingerea că UE ajută la menținerea unor relații sigure cu alte țări.
Și, după cum remarcă realizatorii sondajului pe pagina de internet a Parlamentului European, indicatorii generali care măsoară sprijinul pentru Uniunea Europeană au arătat o creștere semnificativă în urma referendumului din Marea Britanie privind apartenența la Uniunea Europeană, precum și a negocierilor în curs de desfășurare.
Dificultățile cu care se confruntă în acest moment Marea Britanie, cu mutarea sediilor mai multor companii importante și cu incertitudinile legate de viitorul statut al rezidenților de o parte și de alta a Canalului Mânecii, și provocările de ordin securitar precum spinoasa chestiune irlandeză i-au făcut pe mulți europeni să regândească avantajele apartenenței la Uniune.

Și dacă „-exitul” s-ar supune la vot?

În general, o majoritate covârșitoare de 66% ar vota pentru ca țara lor să rămână membru al UE. Doar 17% ar vota să plece, alți 7% arătându-se indeciși.
Există însă diferențe chiar semnificative între statele membre. Cel mai mic procentaj de intenție de vot pentru rămânerea în UE a fost înregistrat în Italia (44%), în timp ce 24% dintre italieni ar vota pentru ieșire, iar 32% sunt nehotărâți. Italia este guvernată de o coaliție a populiștilor de dreapta (Liga) și de stânga (5 Stele).
Țara trece printr-o criză prelungită și nu a reușit să recupereze scăderea produsului intern brut din timpul crizei. În plus, se confruntă cu o acută criză a migranților pe Mediterana, iar mulți italieni consideră că nu au primit sprijinul așteptat din partea partenerilor europeni. Toate acestea au dus la creșterea euroscepticismului într-o țară tradițional proeuropeană. Actualmente, între guvernul de la Roma și Comisia Europeană a izbucnit o dispută privind deficitul bugetului național italian. Conform sondajelor citate de presa internațională, aproape 60% dintre italieni susțin proiectul de buget al guvernului de la Roma.
Totuși, 65% dintre italieni se declară în favoarea euro, ceea ce pune sub semnul întrebării retorica multor lideri ai coaliției populiste, care se declară dispuși chiar să revină la liră în caz că Uniunea Europeană le va respinge proiectul de buget.
În același timp, în Italia s-a înregistrat și cel mai mic procentaj de cetățeni convinși de beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană (43%).
Dintre statele membre, doar Cehia se mai află sub pragul de 50%, mai exact 47%. Interesant, sondajul arată că britanicii ar vota acum pentru rămânere, cu 53%, numai 35% pronunțându-se pentru ieșire, restul fiind indeciși.

Va vota majoritatea tăcută?

Studiul sociologic arată, de asemenea, o creștere a nivelului de satisfacție a cetățenilor europeni cu privire la modul în care funcționează democrația în UE (49%, cu o creștere de 3 puncte față de aprilie), dar și în țara lor (58%, cu un plus de 3 procente).
Acest rezultat se alătură unui răspuns convingător când vine vorba despre întrebarea dacă oamenii simt că vocea lor contează în UE. Nivelul de 48% se menține din aprilie până în prezent.
Cu toate acestea, sondajul indică și o tendință descrescătoare care afectează mai mult de jumătate din statele membre ale UE.
Mai mult, în ciuda sprijinului semnificativ pentru apartenența la Uniunea Europeană în general, jumătate dintre respondenți consideră că lucrurile din UE merg în direcția greșită. Doar 33% dintre respondenți consideră că lucrurile merg în direcția corectă în țara lor, în timp ce 28% cred același lucru pentru UE. Pe de altă parte, ponderea respondenților care consideră că lucrurile din UE se îndreaptă într-o direcție greșită crește la 50% (un plus de 8 puncte procentuale față de aprilie), în timp ce 52% (în creștere cu 4%) consideră că propria lor țară se îndreaptă în direcția greșită.

Sprijin solid pentru euro

Cercetarea marchează și cea mai puternică susținere pentru moneda euro înregistrată începând din 2004: în medie 61% în toate țările membre și 77% în zona euro, un plus de trei puncte procentuale față de primăvara lui 2018. Cele mai scăzute niveluri de susținere pentru moneda unică se înregistrează în Cehia (20%), Marea Britanie (23%), Polonia (29%), Suedia (30%), Bulgaria (33%), de altfel state care au încă propriile monede.
Care ar trebui să fie, în opinia europenilor, cele mai importante teme de campanie pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019? În opinia respondenților, ar fi imigrația (50%), economia și creșterea (47%), precum și combaterea șomajului în rândul tinerilor (47%). Terorismul, care reprezenta până de curând principala preocupare, care pe locul al patrulea, cu 44% (scădere de 5 puncte față de primăvară).

După cum afirmă autorii raportului pe pagina de internet a Parlamentului European, acest optimism bine întemeiat, exprimat de o majoritate tăcută, poate forma nucleul unei narațiuni pozitive europene care să-i lege pe cetățeni și să ofere un răspuns consistent și contrastant criticilor populiste. Provocarea este acum trecerea de la sprijinul tăcut la votul real.

Cifre îngrijorătoare în dreptul României

Dacă este să privim la rezultatele României în acest sondaj, un lucru iese în evidență: poziția de frunte în rândul națiunilor proeuropene a devenit de domeniul trecutului. România a înregistrat cea mai mare scădere la nivelul UE în ceea ce privește percepția privind apartenența la Uniune. În acest sondaj, doar 49% dintre români mai susțin că prezența UE este un lucru bun, cu 10 procente mai puțin față de luna aprilie. Mai mult, românii se află pe locul al doilea după britanici atunci când spun că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru rău, cu 21% în dreptul românilor față de 22% britanicii. Grecii, care au trecut prin atâtea privațiuni în ultimii ani și care s-au confruntat frontal cu criza migrației, consideră doar în proporție de 20% că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru rău.

Cu toate acestea, în cazul unui posibil referendum privind apartenența la UE, 65% dintre români ar vota pentru rămânere și doar 17% pentru ieșire, cifre foarte apropiate de media europeană.

Când sunt întrebați dacă țara lor a beneficiat de apartenența la UE, românii răspund pozitiv în proporție de 64%, în timp ce 30% spun că nu – o polarizare ce poate da de gândit, având în vedere că românii răspund negativ în aceeași proporție cu britanicii. Și doar italienii (45%), grecii (40%) și ciprioții (37%) sunt încredințați în proporții mai ridicate că nu au beneficiat de statutul de membru.

Românii par însă mai dispuși să accepte ideea că euro trebuie să devină moneda întregii Uniuni Europene. Jumătate dintre români susțin ideea, 40% sunt contra. Din acest punct de vedere, românii susțin moneda comună în cea mai mare proporție dintre cetățenii statelor ce nu fac parte din eurozonă.