Da, liderii europeni au transmis avertismente despre statul de drept și la Sibiu

5 minute de lectură

Sunt multe de spus și de scris despre culisele summitului de la Sibiu, care, deși aparent calme, ascund intensificarea negocierilor pentru noile fotolii de la conducerea instituțiilor Uniunii, divergențele privind maniera în care se vor rezolva problemele ridicate de schimbarea climei și chestiunile privind respectarea statului de drept, esențial pentru valorile europene.


Pentru noi, care deocamdată nu avem aspirații pentru vreun fotoliu european și nici nu înțelegem prea clar cum e cu schimbarea climei, de vreme ce închidem ochii la importurile de mașini diesel second hand, cel mai sensibil subiect pare a fi respectarea statului de drept.

Da, aici șeful PSD, Liviu Dragnea, pare să fi avut, parțial dreptate: s-a discutat la summit chestiunea statului de drept. Dar nu la inițiativa lui Klaus Iohannis. Nerespectarea valorilor statului de drept nu este o problemă a României sau doar în anumite state membre, sugera Donald Tusk, președintele Consiliului European. Nu e vorba doar de Europa, ci e o tendință la nivel global. În toate statele, populiștii și liderii autoritari contestă valoarea statului de drept.

Respectarea statului de drept nu este o chestiune politică, vreun tertip electoral menit să asigure politicienilor implicați voturi în plus. E mai mult decât atât, este o îngrijorare care preocupă milioane de oameni, deoarece sunt direct afectați de o justiție care nu este independentă și care poate răspunde la comenzi politice. Preocuparea privind statul de drept este exprimată clar și răspicat în fața liderilor europeni atât de către reprezentanții sindicatelor, cât și de către cei ai oamenilor de afaceri.

Deopotrivă, salariați și angajatori sunt îngrijorați că o eventuală slăbire a statului de drept, o justiție care nu este independentă le va afecta locurile de muncă și afacerile, a spus Tusk.

„Obiectivul cel mai important pentru sindicaliști și pentru oamenii de afaceri este apărarea statului de drept. Nu putem să-i apărăm pe lucrători, nu putem să afirmăm drepturile sindicatelor, nu putem să protejăm lumea afacerilor, economia, nu putem să asigurăm standarde ridicate, fără un stat de drept. Nu e vorba de o discuție de ordin ideologic, nu e vorba de diferențele de opinii care pot apărea între guverne, nu e o problemă intelectuală sau morală, este o problemă reală pentru milioane de oameni, pentru firme, pentru lucrători, iar acest lucru trebuie să fie clar tuturor partenerilor noștri”, a spus Tusk.

În plus, chestiunea statului de drept este o valoare esențială a Europei, a mai avertizat Tusk.

„A fost pentru noi toți evident că statul de drept este chintesența activității noastre politice și va fi în centrul atenției noastre și în viitoarele noastre documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică, fără îndoială. Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică, ci pentru că acesta este chintesența Europei ca entitate politică”, a mai spus Tusk.

Juncker, mai diplomat, consideră că problema respectării statului de drept este o chestiune în vigoare și astăzi, de care se ocupă prim-vicepreședintele Frans Timmermans. Dar a adăugat că, în acest moment, Comisia a deschis 1.750 de proceduri de infringement până astăzi împotriva derapajelor diverse din statele membre, iar numărul este mai mult decât triplu, „de regulă sunt vreo 500”. Deși nu a elaborat chestiunea procedurilor de infringement, acele mecanisme de penalizare a statelor membre, acolo stă de fapt o armă probabil mai eficientă decât declanșarea procedurilor celebrului, deja, articol 7, acea opțiune nucleară a Uniunii, dar greoaie și, ca atare, ineficientă. Poate că ar trebui să ne sperie mai mult pe noi eventualitatea blocării fondurilor europene și, poate, ar trebui să numărăm atent câte dintre aceste proceduri de infringement au fost declanșate împotriva României, ca să vedem la ce fonduri vom avea acces din viitorul buget.

Desigur, discursul despre statul de drept nu este destinat strict României, el atinge și coarda sensibilă a celor două state care sunt deja sub apăsarea articolului 7, Ungaria și Polonia. De ce Ungaria nu cedează în acest moment, nu face concesii, ne putem întreba retoric. Pentru că Viktor Orban este un lider inteligent și a știut să negocieze afaceri în cancelariile europene, înainte să ajungă aici, să deterioreze statul de drept, ecranând astfel derapajele interne, ne-a declarat Stefano Bottoni, analist politic italian. România este într-o situație delicată, deoarece elitele politice care o conduc astăzi nu au anvergura celor din Ungaria sau din Polonia, deci nu au forță de negociere. Deși, adaugă Bottoni, România are avantajul construcției sale instituționale, cu un președinte ales, cu puteri asemănătoare cu cel al Franței, ceea ce echilibrează oarecum raportul de forțe. În Ungaria sau în Polonia, președintele are un rol decorativ, dar România are și o repulsie totală împotriva autoritarismului, intrată în mentalul colectiv, provocată de dictatura comunistă a lui Ceaușescu, mai spune Bottoni. El îi critică pe europeni pentru că au asistat, oarecum indiferenți, la deteriorarea statului de drept în aceste trei țări, fără să reacționeze la primele semne. Însă, pe lângă ostilitatea românilor, imprimată aproape genetic împotriva autocraților, democrația și valorile europene mai au un garant: Statele Unite. Americanii au un interes strategic masiv în România și în Polonia, însă sunt indiferenți față de Ungaria, iar existența statului de drept este esențială din perspectiva lor, mai spune Bottoni. În esență, se pare că sancțiunile financiare ar putea veni de la Bruxelles, cele politice, de la partenerul strategic de peste Ocean.

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele